€4.6321 $3.9175 £5.2408

Trei decenii de schimb european de studenți | Corespondență de la Strasbourg

Programul UE de mobilitate universitară a fost înființat în 1987. România a aderat abia în 1998, iar de atunci 250.000 de tineri au studiat în străinătate prin acest proiect.

Razvan Chiruta 0 comentarii

Peste nouă milioane de tineri au studiat în altă țară europeană decât cea de origine prin intermediul programului educațional „Erasmus“, în cei 30 de ani de când acesta a fost înființat. „În 1987, să studi-ezi în străinătate era doar un deziderat. «Erasmus» a făcut însă acest lucru posibil. Între timp, nouă milioane de persoane au beneficiat de un program care le-a asigurat nu doar accesul la studii, ci și cunoașterea unei alte culturi”, a declarat marți Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, cu ocazia marcării oficiale, la Strasbourg, a celor trei decenii de existență „Erasmus“.

Doar 3.000 de tineri au participat, în 1987, la noul program de schimb propus de Comisia Europeană și respins inițial de către consiliul de miniștri al statelor membre. Ulterior, de la 11 țări incluse în acest sistem de schimb s-a ajuns în prezent la 33. În plus, „Erasmus“ are ca partenere 169 de țări din toată lumea. „Sunt mulțumiți de ceea ce s-a făcut până acum, dar cred că putem face acest program mai bun, astfel încât tinerii să fie pregătiți pentru piața muncii. Șomajul în rândul lor este una dintre preocupările noastre. «Erasmus» trebuie susținut în continuare, tocmai ca parte a luptei împotriva acestui fenomen”, a precizat președintele Parlamentului European.

Pentru anul 2017, au fost alocate 2,5 miliarde de euro pentru programul de mobilitate educațională, cu 300 de milioane mai mult decât anul trecut, iar estimările prevăd ca până în 2020 să se ajungă la 3,5 miliarde de euro.

4.500 instituții de învățământ superior din 33 de țări europene participă la programul Erasmus, care are ca partenere 169 de țări partenere din toată lumea.

Cortina de fier, piedică pentru est-europeni

Principalii beneficiari ai proiectului „Erasmus“ au fost mai ales tinerii din Europa Centrală și de Est, a susținut Tibor Navracsics, comisarul european pentru Educație, cultură și sport.„Deși în 1987 eram student, eu nu am participat la program pentru că eram într-o țară nepotrivită, Ungaria comunistă. După căderea cortinei de fier, eu nu mai eram student. Deci, o proastă sincronizare”, a glumit Tibor Navracsics, care este responsabil acum de proiectul european de schimb univer-sitar.

De altfel, și studenții români au fost incluși în program pentru prima dată abia în 1998, potrivit datelor Comisiei Europene. La începutul acestui an, numărul acestora a ajuns deja la peste 250.000 de studenți. Cei mai mulți tineri care au participat la schimburi educaționale provin din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de la Babeș-Bolyai din Cluj, din Universitatea București, urmată de “Transilvania” Brașov și de Politehnica din Timișoara. Principalele țări pentru care au optat studenții români au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.

În același timp, numeroși studenți din state membre ale UE au optat pentru studii sau programe de voluntariat în România. Între anii 2007 și 2013, conform datelor Comisiei Europene, în universități sau instituții românești au studiat sau au făcut practică 11.300 de studenți străini.

„«Erasmus» a contribuit la îmbunătățirea carierei mai ales a tinerilor din Europa de Est și din țările baltice. Asta e cea mai mare realizare a acestui program. A ajutat la unificarea Europei”, a menționat, la Strasbourg, comisarul european pentru Educație, cultură și sport. Acesta a mai anunțat că programul beneficiază din acest an de o aplicație mobilă dedicată tocmai studenților europeni care studiază în străinătate.

Ce urmează

Comisia Europeană a anunțat că, până în 2020, „Erasmus“ va sprijini peste două milioane de studenți din toate universitățile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesioniști și studenți interesați de educație și formare profesională și jumătate de milion de voluntari și tineri. „Toți cei cu care am vorbit despre «Erasmus» -mi-au spus că a fost o experiență pe care nu și-ar fi dorit să o rateze. 83% din participanți au declarat că le-a dat un sentiment bun că sunt cetățeni ai Europei. E o experiență pozitivă”, a menționat și Petra Kammerevert, președintele Comisiei de cultură și educație din Parlamentul European. Aceasta a militat însă pentru ca programul să asigure mai multe fonduri, inclusiv pentru tinerii care provin din familii sărace și pentru care deplasarea la studii în străinătate este costisitoare. 

Un milion de copii Erasmus

Participarea la programul Erasmus nu a presupus doar un schimb educațional, ci a însemnat, după cum a declarat Antonio Tajani, și deprinderea unei alte limbi, învățarea unei alte culturi și chiar găsirea unui partener. De altfel, potrivit unui raport al Comisiei Europene, peste un sfert dintre studenţii care au participat la programul Erasmus şi-au cunoscut viitorii soţi sau soţii în timpul studiului în străinătate, iar calculele comisarilor europeni arată că proiectul de schimb universitar a contribuit la naşterea a peste un milion de copiii, de la intrarea sa în vigoare, în 1987.

În numele filosofului grec

Numele programului vine de la filosoful, teologul și umanistul Erasmus din Rotterdam (1465-1536), care a călătorit în mai multe țări europene pentru a studia: a început cu Paris (Universitatea Catolică din Leuven), a continuat cu Italia (Universitatea din Torino) și Regatul Unit, la Cambridge (Colegiul Queens). Erasmus și-a donat averea Universității din Basel, Elveția și este considerat precursorul granturilor de mobilitate.

Citește totul despre:

Loading...
loading...