Psihoterapeuta Keren Rosner descrie efectele psihologice ale unui avort, precum și ale unei sarcini nedorite dusă la termen, atât în cazul femeilor adulte, cât și al tinerelor adolescente.
Impactul pe care, avortul sau refuzul lui, îl declanșează în femeia care trăiește o astfel de experiență este particular fiecarei persoane în parte, în funcție de experiența prezentă, istoria de viață, trăsăturile de personalitate specific, dar și de presiunile sociale ale comunității din care face parte.
S-a observant însă că reacțiile sunt în general raportate la convingerile religioase, valorile morale, credințele despre viață și moarte, repercusiunile asupra sănătății, implicarea emoțională în situația contextuală.
Pe lângă riscurile somatice se înscriu și efectele psihologice care decurg după această intervenție. Sigur este o decizie grea, dureroasă, cu repercusiuni negative în ambele situații. Din acest motiv dilema este: care rău este preferabil să îl alegi când ești pusă în situația unei sarcini nedorite?
Reacțiile psihologice la avort se încadrează în mai multe categorii de simptome post-traumatice, emoții foarte puternice, retrăirea evenimentului, flash-uri dureroase. Trauma rezultă din frica intensă, sentimentele de neputință, frica de moarte, durerea morală. Această solicitare psihică declanșează mecanisme de apărare pentru a se deconecta de la suferința puternică.
Multe femei sunt forțate de către prieteni, soți sau părinți să faca un avort nedorit. În acest caz femeia poate să se simtă abuzată. Alte femei, indiferent cât de convingătoare sunt motivele avortului, percep în continuare întreruperea sarcinii lor ca uciderea violentă a propriului lor copil. Frica, anxietatea, durerea și vinovăția asociate cu procedura medicală sunt amestecate în acest context al morții violente.
Unii medici se referă la sindromul post-avort. Apare o hipersensibilitate: persoana este parcă în alertă permanentă, tresare exagerat, apar atacuri de panică, iritabilitate, accese de furie, comportament agresiv, dificultăți de concentrare, hipervigilență, dificultatea de a adormi, reacții când este expusă la situații care simbolizează sau seamană cu aspectul experienței tragice.
Apar de asemenea gânduri recurente și intruzive despre avort, coșmaruri cu privire la avort sau copil, însoțite de profunde sentimente de vină și suferință, durerea la data scadentă a sarcinii sau la data avortului.
Anestezie emoțională
În urma avortului, poate să se instaleze o anestezie emoțională, care se manifestă prin:
– dezvoltarea de modele comportamentale, astfel încât să evite stimuli asociați cu trauma;
– o încercare de a nega și a evita sentimentele negative, asociate cu trauma;
– incapacitatea de a-și aminti experiența avortului sau a unor părți importante ale acesteia;
– eforturi pentru a evita activități sau situații care pot stârni amintiri ale avortului;
– retragere din relații, în special înstrăinare de cei implicați în decizia de avort;
– evitarea copiilor;
– eforturi pentru a evita gânduri sau a respinge gânduri și sentimente cu privire la avort;
– interesul diminuat, cel puțin în prima perioadă, pentru activitățile de care se bucura anterior;
– abuzul de alcool, tutun, gânduri suicidare, tendințe auto-distructive pe care le adoptă cu speranța de a uita, ca pansament.
Femeia poate resimți și un regret imens și blamare în cazul în care consecința avortului este infertilitatea. În acest caz, simptomele post-avort se pot declanșa mult mai târziu sau poate să fie amânată o concepere nouă.
De asemenea, pot apărea efecte negative corespondente în relație, dacă aceasta există sau o dificultate mai mare în a forma legături de durată.
Avorturile repetate au un risc semnificativ crescut de a suferi sechele fizice și psihologice, aceste riscuri sporite sunt asociate cu un comportament sexual compulsiv și cu dorința compulsivă de a rămâne însărcinată, ca sarcină de înlocuire.
Efectele psihologice ale unei sarcini nedorite, dusă la termen
Când femeia este obligată să ducă la sfârșit sarcina, ea nu trăiește cu bucurie și cu vie așteptare venirea copilului, ci este nerăbdătoare să se încheie această perioadă stresantă. Dacă a fost convinsă de un membru al familiei să păstreze sarcina, ea va dezvolta către acea persoană sentimente ostile, o va învinovăți pentru persuasiunea ei. Când simte că suportul exterior scade, simultan siguranța ei se zdruncină pentru că nu a fost decizia ei, cu asumarea responsabilităților aferente.
Gândurile și emoțiile legate de viitor sunt invadate de frică, îngrijorare, nesiguranță, convingerea că nu va fi o mamă bună, vinovăție și regret. Va vedea sarcina și copilul ca piedici și ca pedeapsă. Sunt situații când în strategia de viitor intră decizia de a abandona copilul.
Când copilul apare în urma unui viol
Dacă copilul este conceput în urma unui viol, resentimentele agresiunii se răsfrâng asupra copilului. Reacția mamei poate fi refuzul să-și vadă copilul, precum și intenția să-l părăsească. Acest stigmat însă urmărește femeia toată viața. Traseul viitorului este marcat negativ, chiar dacă intenția este de detașare de trecut, întărindu-și convingerea că își va clădi o „viață nouă“.
În cazul în care femeia își păstrează copilul, există riscul ca el să fie tratat cu neglijență sau chiar să apară comportamentul abuziv care este strâns legat de trauma mamei.
Copilul nedorit va simți aversiunea mamei, inițial din atitudinea ei, din limbajul nonverbal. În timp, el poate sesiza anumite remarci directe sau indirecte care să îi adâncească suferința existenței lui. De timpuriu se poate simți singur, respins, abandonat, neprotejat. Afectiv, va exista riscul de a fi vulnerabil, furios, impulsiv, anxios. Posibil va adopta conduita copilului submisiv, temător, depresiv, fie a copilului răzvrătit, nestăpânit, cu excese de agresiune și nesupunere. Emoțional va fi fragil, iar nesiguranța îl va însoți pe parcursul vieții, chiar dacă aparent mimează duritate.
Sarcina nedorită și avortul în adolescență
În cazul adolescentelor, impactul este mult mai brutal și marchează mult mai profund personalitatea lor. Ele încă depind de părinți așa că situația este extinsă ca problemă de familie, ceea ce încarcă suplimentar adolescența cu suferință. Consecința în cazul unei sarcini nedorite va fi oricum însoțită și de tensiuni cu părinții și de conflicte interioare majore. Fiind fragile emoțional, procesul de formare fiind încă nefinalizat, vor rămâne cu sechele puternice.
Este greu să integreze așa timpuriu experiențe cu efecte dure asupra imaginii și încrederii de sine. Avortul va fi văzut ca „prețul“ plătit pentru evitarea asumării responsabilității și corectarea unei greșeli.
Dacă adolescenta va păstra sarcina, traseul vieții va fi deturnat radical din cauza responsabilității copleșitoare. Reproșurile, rușinea, blamarea, regretul, sentimentul eșecului sunt câteva trăiri care vor influența evoluția dezvoltării personale atat a femeii, cât și a copilului.
