Se vorbeşte mult despre cum trebuie pregătită pentru iarnă imunitatea, dar prea puţin despre cât de periculos poate fi vântul, atunci când nu ne protejăm. Se vorbeşte mult despre tuse şi răceală, dar prea puţin despre depresie, exacerbată în timpul toamnei. Medicina populară, la fel ca şi medicina tradiţională chineză sunt extrem de receptive la conexiunile omului cu mediul în care trăieşte, găsind în natură remedii netoxice, uşor de folosit, care pot rezolva multe neplăceri apărute în sezonul rece.
Cea mai comună afecţiune „de sezon“ o reprezintă banala „răceală“, căreia chinezii îi spun „invazia frigului asupra organismului“.
Medicul Carmen Badea, specialist în acupunctură, homeopatie şi apifitoterapie, prezintă pentru „România liberă“ câteva dintre cele mai eficiente remedii de sezon, atrăgând atenţia că frigul poate produce simptome variate, de la tuse şi rinoree până la dureri de spate, nevralgii sau dureri articulare.
Căldura, ca terapie
Unul dintre cele mai banale, dar şi cele mai eficiente remedii îl reprezintă căldura. Se poate folosi sub formă de comprese calde, sare grunjoasă încălzită, pusă într-un săculeţ din bumbac şi aplicată pe zona dureroasă, sau plasturi revulsivi, care încălzesc pielea şi ajută la eliminarea frigului. Un „remediu“ cunoscut şi folosit de bunicii noştri, dar şi de medicina tradiţională chineză, îl constituie ventuzele. Sunt foarte utile în diferite nevralgii şi contracturi musculare, în special paravertebrale, dar şi cu alte localizări. „În trecut nu exista familie în care cel puţin un membru al acesteia să nu fie expert în aplicarea ventuzelor. De asemenea, toţi acupunctorii au în dotare, pe lângă acele de acupunctură, trusa cu ventuze“, aminteşte doctorița Badea, care punctează şi faptul că „o altă modalitate de a aduce c[ldură în organism în caz de răceală o reprezintă ingestia de lichide calde, sub formă de ceaiuri“.
În trecut nu exista familie în care cel puţin un membru al acesteia să nu fie expert în aplicarea ventuzelor. De asemenea, toţi acupunctorii au în dotare, pe lângă acele de acupunctură, trusa cu ventuze.“
Cum tratăm depresiile iarna
Odată cu scurtarea zilelor, cantitatea de lumină scade. De asemenea, vremea rece şi ploioasă ne reduce ieşirile în natură şi ne face sedentari. Formele uşoare de depresie, aşa cum este şi depresia sezonieră de toamnă, nu necesită neapărat tratament medicamentos cu antidepresive. De cele mai multe ori se remit cu ajutorul unor măsuri simple, care stau la îndemâna oricui. Prima măsură este renunţarea la sedentarism şi petrecerea a cât mai mult timp afară, în aer curat, iar mersul pe jos și cel cu bicicleta sunt salutare. Totodată, se impune păstrarea unui stil de viaţă sănătos – care implică renunţarea la obiceiurile dăunătoare (fumat, consum de alcool sau băuturi energizante etc.), precum şi reducerea timpului alocat privitului la televizor sau lucrului la calculator.
În plus, respiraţia corectă, inspir/expir cu mişcări ample, care să umple cât mai bine plămânii cu aer, evitând hiperventilaţia, este o altă măsură extrem de utilă. Pentru persoanele care sunt sensibile la lipsa luminii şi care suferă de insomnie, se recomandă aportul de melatonină, un hormon fabricat la nivelul creierului, în hipotalamus, sub influenţa luminii. O altă metodă de tratament care rezolvă în mod eficient depresiile de sezon este acupunctura, care urmăreşte echilibrarea energetică a întregului organism, dar, cu precădere, a Plămânului energetic, cel care are legătură cu anotimpul toamnă, pentru că în medicina tradiţională chineză fiecare organ energetic se află în strânsă legătură cu un anotimp. Dintre produsele din plante care tratează cu succes depresiile de sezon un loc important îl ocupă uleiurile esenţiale de lavandă, verbină, roiniţă sau bergamotă. Ele stimulează atenţia şi concentrarea, induc calm şi relaxare şi îmbunătăţesc calitatea somnului. „Dintre plantele cu efect antidepresiv, cea mai cunoscută este sunătoarea. Ea se găseşte ca atare sub formă de capsule sau în produse compuse, ca, de exemplu, în cele care conţin şi passiflora, măghiran, extract de grifonia standardizat în 5-hidroxi-triptofan, un aminoacid cu rol în sinteza neuromediatorilor cu efect antidepresiv“, explică doctorița Carmen Badea.
O categorie specială de produse din plante, cu efect antidepresiv notabil, îl constituie gemoterapicele, extracte hidro-glicero-alcoolice din ţesuturi tinere (embrionare) de plante. Principiile active sunt reprezentate de fitocomplexul din ţesutul meristematic (mugure, mlădiţă, boboc, sevă, sămânţă etc.), produsele fiind preparate printr-o tehnică ce permite păstrarea calităţilor biologice ale plantei, nemodificate: prelucrare în stare proaspătă, imediat după culegere, pentru o extracţie controlată a principiilor active. În depresia uşoară sunt indicate şi combinaţii din extract de muguri de stejar, extract din mlădiţe de caprifoi negru, extract din muguri de smochin sau extract din mlădiţe de sequoia. În caz de insomnie asociată, este foarte eficient extractul din muguri de tei argintiu. Dacă apar şi tulburări de memorie, se vor asocia extractele din muguri sau seminţe de mesteacăn, precum şi extractul din mlădiţe de rozmarin. Dacă depresia este însoţită de astenie psihică, se va administra şi extract din muguri de arin negru.
Uleiurile esenţiale de lavandă, verbină, roiniţă sau bergamotă tratează cu succes depresiile de sezon.
Plante cu efecte terapeutice asupra afecţiunilor căilor respiratorii
Dintre plantele autohtone, cel mai frecvent folosite sub formă de infuzie sunt teiul, menta și cimbrişorul. Eucaliptul intră, de asemenea, în componenţa diferitelor formule terapeutice, fie sub formă de ceaiuri, fie soluţii inhalante, cu un bun efect de dezobstruare a căilor respiratorii superioare. Din farmacopeea chineză putem menţiona: scorţişoara, ghimbirul uscat, feniculul, piperul, cuişoarele, coaja de mandarin. Ele sunt cunoscute drept condimente, dar pot fi folosite în combinaţie cu plante precum teiul, menta, eucaliptul, rădăcina de lemn dulce sau fructe uscate: cătina, afinele, merişoarele, lycium (goji). Şi asta în contextul în care cele mai des întâlnite afecţiuni de sezon sunt cele respiratorii: faringite, amigdalite, laringite şi laringo-traheite, sinuzite, bronşite şi pneumonii.
Simptomele comune acestor afecţiuni sunt: tusea, durerea în gât, febra, congestia nazală sau rinoreea. Cele mai utile plante pentru combaterea acestor simptome sunt: cimbrul, isopul, scaiul vânăt, lichenul-de-piatră, podbalul, pătlagina, coada-calului, sovârful, mugurii de pin, rădăcina de iarbă mare. Aceste plante se găsesc în diverse produse, sub formă de ceaiuri, tincturi, siropuri, tablete sau capsule. Cimbrul, datorită uleiurilor volatile, are proprietăţi expectorante, care calmează spasmele căilor respiratorii. În bronşite se asociază cu frunze de podbal, pătlagină sau ciuboţica-cucului. La rândul său, coada-calului are efect bronhodilatator, antimicrobian, expectorant. De asemenea, isopul este o plantă cu efect expectorant eficient, intrând şi în componenţa unor ceaiuri antiasmatice. La fel, lichenul-de-piatră e o plantă extrem de folosită în formule de siropuri expectorante, pentru că stimulează şi fluidifică secreţiile bronşice, fiind totodată emolient şi calmant. Sucul de ridiche neagră este, la rândul său, eficient în afecţiunile respiratorii, având un bun efect bactericid şi se găseşte în anumite formule de sirop expectorant.
Condimente precum scorţişoara, ghimbirul uscat, piperul sau cuişoarele pot fi folosite împreună cu plantele de ceai și fructele uscate pentru ameliorarea afecțiunilor respiratorii.
