Încă un semnal de alarmă în Sănătate! 2.300 de medicamente, în pericol să dispară din România

de Elena Marinescu

Încă un semnal de alarmă în Sănătate! 2.300 de medicamente, în pericol să dispară din România

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) cer realizarea în regim de urgenţă a unui audit independent la CNAS pentru verificarea datelor folosite pentru calcularea taxei clawback și solicită transparentizarea modului în care această taxă este calculată de autorităţi.   

În cazul unei decizii finale a justiţiei în privința fraudei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul şi susţin că este nevoie ca şi instituţiile statului român - Guvernul, Ministerul Sănătăţii - să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii. În plus, aceştia atrag atenţia că suprataxarea medicamentelor esenţiale, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la o catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industria de profil.

Într-un interviu pentru „România liberă“, Adrian Grecu, preşedintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, declară că situaţia este critică, nu mai puţin de 2.300 de medicamente urmând să dispară din farmacii. Autorităţile resping însă acest avertisment şi dau asigurări că accesul cetățenilor la medicamente ieftine şi de calitate nu este periclitat. Cu toate acestea, actorii din industria farma se aşteaptă ca taxa clawback - taxa pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente - să atingă un nivel-record, de 30%, până la finalul anului.

La rândul său, Liviu Popescu, director Relații Externe al ARPIM, susţine că încă din anul 2015 a solicitat autorităților creșterea nivelului de transparență și predictibilitate în ceea ce privește mecanismul de calcul al taxei clawback, dar nu a primit nici un răspuns. Conform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei, acestea adresându-se unor arii terapeutice precum boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator.

Lipsă totală de transparenţă

Reprezentantul producătorilor internaţionali de medicamente acuză faptul că “de nenumărate ori, taxa clawback nu a fost în concordanță cu valoarea consumului de medicamente din piață, însă nu putem ști dacă cifrele utilizate și mecanismul de calcul au fost corecte, întrucât nu avem acces la date. Acuzațiile recente aduse Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate ne determină să afirmăm că doar un audit independent poate identifica și corecta eventuale deficiențe în calcularea și implementarea taxei clawback. Suntem obligați să funcționăm pe o piață lipsită de transparență. În acest moment, industria producătoare de medicamente acoperă 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS prin intermediul taxei clawback, care a ajuns să fie nesustenabilă. O taxă care a fost impusă industriei din cauza nivelului scăzut de investiții în sistemul de sănătate românesc. Această lipsă de transparență agravează situația pentru toți cei implicați în sistemul de sănătate și limitează accesul pacienților la medicamente de ultimă generație care le-ar putea îmbunătăți considerabil calitatea vieții”.

Şi directorul executiv al APMGR, Laurențiu Mihai, atrage atenţia că producătorii de medicamente care plătesc clawback nu mai pot avea încredere și “nu mai au de ce să continue să plăteas-că clawback atât timp cât banii nu se duc acolo unde scrie în lege, să susțină efortul statului pentru tratamente compensate, se duc în buzunare private. Singurele lucruri logice pe care le vedem sunt suspendarea imediată a clawback-ului pentru medicamentele generice și cealaltă măsură absolut logică și care este de la sine înțeleasă în orice tip de organizație în urma unor anunțuri de fraudă de asemenea amploare este auditul independent financiar, ca să știm de unde plecăm, cât s-a furat și ce urmează să fie făcut ca să nu se mai întâmple asta”.

Sistemul informatic, vulnerabil la fraude

El crede că ar fi necesar și un audit de securitate, având în vedere că sistemul informatic a fost accesat fraudulos. „Mi se pare că este necesar și un audit de securitate pentru că oamenii aceia accesau un sistem pentru care sistemul public a plătit zeci de milioane de euro, Sistemul Informatic Unic, cardul de sănătate. Zeci de milioane de euro s-au cheltuit și constatăm că sistemul este foarte ușor de accesat fraudulos”, a mai spus Mihai.

La rândul său, președintele APMGR, Adrian Grecu, avertizează că evenimentele recente vor avea încă un impact adițional asupra „sustenabilității business--ului”. „Vrem ultimele tratamente în România, însă acest lucru trebuie finanțat corespunzător, nu pe spinarea producătorilor. Ultimele evenimente ne îngrijorează și mai tare. Nu numai că plătim pentru tratamente noi, deși noi, producătorii de generice, nu beneficiem de acest segment, dar acum aflăm că mai sunt și fraude în sistem. Sistemul de clawback, așa cum este stabilit la acest moment, nu motivează deloc nici o autoritate, nici Ministerul Sănătății, nici CNAS să facă ceva, să eficientizeze sistemul, să se asigure că nu se produce nicio fraudă și că toți banii sunt folosiți corespunzător pentru că oricum, indiferent de ineficiența sistemului, tot ce se duce în plus e plătit de industrie.”

„Susținem și noi ideea unui audit independent pentru a vedea ce a dus CNAS în această situație, ce se întâmplă cu banii pacienților, să vedem dacă mai sunt și alte probleme - și sigur mai sunt alte probleme pe care autoritățile se feresc să le scoată la suprafață. Ne dorim condamnarea celor vinovați de moartea pacienților și de blocarea accesului lor la servicii medicale și la medicamente”, declară şi Iulian Petre, vicepreședintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.  

În scandalul de corupţie de la Casa de Asigurări de Sănătate în privinţa serviciilor medicale la domiciliu, procurorii au dovezi că CNAS a decontat fictiv şi medicamente, paguba fiind de 7 milioane de euro.

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate