Paradox: Ne schimbăm periuța de dinți o dată la doi ani, dar piața serviciilor stomatologice a explodat. Cheltuim, anual, un miliard de lei, la dentist

de Elena Marinescu

Paradox: Ne schimbăm periuța de dinți o dată la doi ani, dar piața serviciilor stomatologice a explodat. Cheltuim, anual, un miliard de lei, la dentist

Un studiu realizat de societatea de consultanţă Creditinfo relevă că doar anul trecut au intrat pe piață aproape o mie de firme noi care au deschis clinici și cabinete stomatologice. Pe de altă parte, cei mai mulți români nu trec pe la medicul dentist cu anii, stau fără dinți, folosesc, în medie, puţin peste un tub de pastă de dinţi pe an şi schimbă periuţa la doi, trei ani.

Şi totuşi, stomatologia este una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-și deschidă propriul cabinet, în contextul în care la ora actuală, la nivel naţional, activează peste 4.300 de societăți cu aproape 10.000 de angajați. 

Capitala, polul atracţiei

În București se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unităţi. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piață aproape 300 de societăți noi, care au deschis clinici și cabinete. “Noi am intrat în 2015, în plină expansiune a pieței, iar după primul an ne-am dublat cifra de afaceri. Mediul concurențial ne stimulează foarte mult să oferim tratamente de ultimă generație pentru că pacienții sunt, pe bună dreptate, din ce în ce mai pretențioși”, a declarat Irina Gavriluț, proprietar și medic dentist la clinica New Dental din București.

Anul 2016 a înregistrat creșteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice doar din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile și cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei, cu un profit de aproape 70 milioane lei. „Pacienții își doresc tratamente de calitate, care să le îmbunătățească stilul de viață. Spre exemplu, la noi în clinică cele mai solicitate sunt cele de implantologie și estetică dentară. Fațetele dentare, care oferă așa-zisul aspect de zâmbet hollywoodian, sunt tot mai cerute”, a mai declarat dr. Irina Gavriluț.

La nivelul întregii țări, creșterea este chiar mai mare. “Potrivit datelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creștere de aproximativ 38%, față de 2015, și aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piața înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 milioane lei. Anul 2016 a însemnat și intrarea pe piața serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici și cabinete stomatologice”, a explicat Aurimas Kacinskas, managerul firmei de consultanţă Creditinfo.

Bani mai mulţi de la CNAS, dar proceduri mai puţine

Oficialii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au precizat pentru „România liberă” că peste 2.600 de cabinete stomatologice au contract cu CNAS, bugetul total alocat în 2017 fiind de 85,6 milioane lei, în creştere cu 5,96% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, asiguraţii care apelează la medicul dentist suportă aproape integral costurile tratamentelor, plafonul pentru cele mai multe dintre serviciile decontate fiind, de regulă, epuizat. În plus, românii au dreptul doar la o consultaţie anuală gratuită sau o proteză acrilică o dată la 10 ani.

Potrivit pachetului de servicii medicale de bază pentru medicina dentară, în afara intervenţiilor de urgenţă, cabinetele stomatologice pot oferi doar o consultaţie anuală de control, tratamentul unei carii simple, un pansament calmant/drenaj endodontic şi sigilare/dinte, o procedură decontată o dată la doi ani. Însă, de exemplu, o hemoragie dentară, chiar dacă este o urgenţă, nu este decontată din bugetul asigurărilor de sănătate în cazul în care medicul execută şi alte proceduri în cadrul aceleiaşi şedințe de tratament, cum ar fi extracţia dintelui.   

3 din 10 copii care ajung la dentist au carii mari şi medii

Tot mai mulţi copii dintre cei care merg la medicul dentist au carii de dimensiuni medii şi mari, ceea ce înseamnă că dinţii au nevoie de intervenţii majore şi pot fi chiar compromişi. În primele luni ale anului, numărul celor care au avut de tratat carii de mari dimensiuni a crescut de la 4% la 6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un studiu realizat de un lanţ de clinici private din zona Bucureşti-Ilfov. “Este îmbucurător că vin să se trateze. Ce este însă îngrijorător este că vin tot mai târziu, astfel că dintele ajunge să fie supus unor lucrări complexe, care de multe ori nu fac altceva decât să prelungească viaţa pentru câţiva ani, ajungându-se la o pierdere a dentiţiei definitive, mă refer aici la 2-3 dinţi ori măsele, uneori înainte de 18 ani”, consideră dr. Cristian Irimia, medic stomatolog.

În aceste condiţii, şi numărul extracţiilor dinţilor temporari a crescut. 15 din 100 de pacienţi vin în cabinet pentru a-şi scoate un aşa-zis “dinte de lapte”, majoritatea afectați iremediabil de carii. Interesant este faptul că, pe lângă numărul tot mai mare de plombe care se pun copiilor pentru a rezolva aceste probleme, în paralel, există o preocupare tot mai crescută a părinţilor pentru profilaxie.

„În ceea ce priveşte periajul dentar, el este încă o raritate printre minori, deşi are exact aceeaşi indicaţie ca în cazul adulţilor. Numai 2 din 100 de copii care ajung la medicul dentist fac un periaj şi acesta de cele mai multe ori nu la cererea pacientului, ci la indicaţia medicului. În astfel de situaţii, în care profilaxia minorului trece prin două faze – dinţii temporari sunt ignoraţi pe principiul “oricum cad”, iar pierderea unui dinte definitiv nu mai surprinde pe nimeni, chiar dacă pacientul nici măcar nu a împlinit 18 ani –, tot ceea ce putem face noi, medicii, este să oferim informaţii şi, atunci când este posibil, măcar câteva consultaţii gratuite pe an. Altfel, situaţia nu are cum să se îmbunătăţească, iar sănătatea orală a populaţiei adulte, căci cel mic mai şi creşte, va fi o constantă problemă în România”, susţine dr. Bilal Takouzli, medic stomatolog.  

Distribuția cifrei de afaceri și a profitului pe județe

La nivel naţional, cea mai dezvoltată piață stomatologică este în județul Timiș, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri ce depăşește 53 milioane lei, un profit de peste 12  milioane lei și peste 400 de angajați. Topul județelor este completat de Cluj (peste 50 milioane lei cifră de afaceri, peste 9 milioane lei profit, peste 500 de angajați, la aproximativ 220 de firme), Argeș (aproximativ 47 milioane lei cifră de afaceri, 8,5 milioane lei profit, peste 450  angajați, la aproximativ 150 de companii) și Brașov (46 milioane lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajați, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

Serviciile stomatologice, în topul turismului medical

În vacanţa de vară, mulţi români care lucrează în străinătate se întorc în ţară nu doar pentru a-şi revedea familia şi prietenii, ci şi pentru a-şi “repara” dinţii la preţuri convenabile. În plus, mulţi străini vin în România nu doar pentru a vizita castelul lui Dracula, dar şi pentru un sejur turistic medical extrem de profitabil, având în vedere costurile scăzute ale serviciilor de îngriiri de sănătate.  Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

Comentarii

© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate