Din motive de fabricaţie, vaccinul nu va mai exista pe piaţa din România până în ianuarie 2018. În aceste condiţii, trebuie să se găsească urgent o soluţie, în caz contrar aproximativ 150.000 de nou-născuţi ar putea rămâne neimunizaţi.
O mai bună colaborare între factorii implicaţi – autorităţi, medici, asociaţii – în domeniul informării şi educării cetăţenilor asupra avantajelor şi implicaţiilor vaccinării copiilor ar duce la luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză de către părinţi.
„Vaccinul este singura modalitate de a preveni hepatita B, în forma acută şi cronică, fapt pentru care luni de zile am atras atenţia autorităţilor cu privire la riscurile lipsei vaccinului împotriva hepatitei B pentru nou-născuţi. APAH-RO militează încă din 2009, anul înfiinţării asociaţiei, pentru modificarea legislaţiei astfel încât să se asigure dreptul la vaccinare, dar şi la tratament tuturor pacienţilor care suferă de această boală infecţioasă. În acest context, nu putem decât să ne aliniem majorităţii medicilor şi să sprijinim orice demers privind necesitatea vaccinării copiilor”, atrage atenţia Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.
Stoc limitat: 10.000 de doze de vaccin din Norvegia
În urmă cu două luni, Ministerul Sănătății a declanşat oficial mecanismul european de protecție civilă pentru a primi vaccinul împotriva hepatitei B din alte state, însă nu a primit nici o ofertă. „ Am primit o ofertă pe alertă europeană, o ofertă de 10 mii de doze din Norvegia. În momentul de faţă suntem în discuţii cu partenerul norvegian care ne-a oferit aceste doze pentru a vedea ce tip de vaccin există acolo, care este modalitatea de a ajunge în ţară şi, în funcţie de asta, vom lua o decizie. În acelaşi timp, am mai găsit la două companii cantităţi mici de vaccin. Din păcate, contractul de vaccin hepatită B va putea fi onorat doar undeva în iunie-iulie ca să intrăm în normalitate. Vor fi vaccinaţi copii, pentru că am schimbat schema de vaccinare şi se vaccinează copiii cu hexavalent, dar în acelaşi timp, aducem în ţară şi cantităţile de vaccin pe care le-am confirmat pentru a fi vaccinaţi copiii” – declara ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.
Achim Kautz, consilier pe politici de sănătate al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA) şi unul dintre iniţiatorii strategiei vizând hepatita, implementată de curând în Germania, a declarat că România nu este singură, trebuie doar să întrebe şi alte ţări când are probleme.
Riscuri
VHB, virusul care cauzează hepatita B, se poate transmite prin sânge ori de la mamă la copil, în timpul naşterii sau prin fluide corporale (spermă, secreţii vaginale, salivă). Virusul se transmite prin: contacte sexuale neprotejate; reutilizarea sau folosirea în comun de ace, seringi, alte obiecte de uz personal (periuţe de dinţi, aparate de ras etc.) sau cosmetic, medical şi stomatologic, contaminate şi nesterilizate corect; venirea în contact direct cu sângele, chiar şi uscat, sau cu rănile deschise ale unei persoane infectate; prin piercing-uri şi tatuaje cu ace şi instrumente nesterile.
Virusul hepatitei B este de 100 de ori mai infecţios decât HIV şi de 10 ori mai mult decât cel al hepatitei C. În plus, el rezistă o perioadă considerabilă de timp în condiţiile mediului extern (de exemplu, pe instrumente care au venit în contact cu sânge contaminat şi nu au fost sterilizate corect) cel puţin 7 zile, timp în care poate infecta persoanele care sunt expuse la el.
Transmitere
Virusul hepatitei B se transmite prin sânge, obiecte infectate şi contact sexual, iar vaccinul trebuie administrat imediat după naştere, în maternitate. Pentru protecția copiilor născuți din mame cu hepatita B, a fost aprobată o schemă alternativă de imunizare. Medicii de familie le vor administra vaccinul hexavalent la vârsta de 6 săptămâni. Hepatita B este determinată de un virus şi este cea mai frecventă cauză a apariţiei cancerului hepatic.
