Președintele APMGR, Adrian Grecu: Producătorii de medicamente generice se tem că peste 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piaţă

de Iulia Iancu

Președintele APMGR, Adrian Grecu: Producătorii de medicamente generice se tem că peste 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piaţă

Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Adrian Grecu, a declarat că peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă, 60% din acestea fiind sub 25 de lei, în contextul în care taxa clawback este aşteptată să ajungă la 30% până la finalul anului, potrivit Mediafax.

Medicamentele care riscă să dispară se adresează unor arii terapeutice precum boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator.

„Pentru anumite afecţiuni sunt protocoale care recomandă tratarea timp de trei luni a acestor afecţiuni cu medicamente sub 25 de lei. Din nefericire, unul din acele medicamente a dispărut de pe piaţă. Pacienţii nu pot beneficia după aceea de tratamente cu medicamente scumpe, pentru că nu şi-au făcut perioada de inducţie cu medicamente ieftine. Deci, da, pacienţii sunt afectaţi”, a precizat Preduna.

În ceea ce priveşte medicamentele pentru poliartrită reumatoidă, unde inducţia se face cu un medicament ieftin, pacienţii au fost nevoiţi să îl aducă din ţări precum Ungaria sau Germania, susţine Viorica Preduna.

La capitolul moleculele oncologice, „dacă în anul 2014, pe un anumit produs erau şapte sau opt producători, în prezent doar unul singur mai aduce acest produs în România, cu discontinuitate, pentru că nu poate suplini lipsa celorlalţi producători. Docetaxel se foloseşte în terapia oncologică şi este folosit de sute de pacienţi. Schema de tratament se poate schimba, dar şi acolo numărul de producători a rămas unul sau doi din cei care aduc medicamentele pe piaţă”, susţine Preduna.

APMGR se aşteaptă ca taxa clawback - taxa pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente - să ajungă la 30% până la finalul anului. „Sigur că problema cea mai arzătoare este taxa clawback, de 20%, şi este în continuă creştere. Temerea noastră este că dacă în trimestrul unu a ajuns la 20%, în condiţiile în care în primele trei trimestre a fost de 15%, pe baza evoluţiei lucrurilor din ultima perioada, aceasta va ajunge la 30% la finalul anului. Este o situaţie extrem de dramatică, se pun în dificultate toţi producătorii de medicamente generice, în special cei locali”, a spus Adrian Grecu.

„Un clawback de 30% anualizat, înseamnă că industria farmaceutică, producătorii de medicamente, contribuie cu 2,6 miliarde de lei la finanţarea medicamentelor din România”, a precizat preşedintele APMGR.

Motivele creşterii taxei sunt reprezentate de îngheţarea creşterii plafonului de 1,5 miliarde de lei pe trimestru, fondul alocat de statul român pentru medicamente, şi de aprobarea medicamentelor inovative pe lista medicamentelor compensate, fără buget suplimentar. „De la începutul anului trecut până azi s-au aprobat aproximativ 42 de molecule noi inovative. Multe dintre măsurile care se iau în acest sens sunt benefice pentru pacientul român. Întrebarea este cine plăteşte. Într-un an de zile, cele 42 de molecule ar putea avea impact măcar de 70 de milioane de lei. Recent, au mai fost introduse două noi molecule noi pe lista pe compensare, la care estimarea impactului este că va fi de 160-170 de milioane de lei”, a explicat Grecu.

„Nevoia de medicamente în acest an a crescut, dar bugetul nu a crescut. (…) Un produs cu cât e mai ieftin, cu atât impactul clawbackului e mai mare. De aceea, riscul de dispariţie e mai mare pentru cele generice, decât pentru cele originale”, a mai spus preşedintele APMGR.

România are cel mai mic preţ din 12 ţări de referinţă, ceea ce este normal având în vedere nivelul de dezvoltare şi Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, a precizat Grecu.

„Conform unei estimări a CEDEGIM (compania de analiză şi studii de piaţă specializată în industria farmaceutică din Franţa), multe dintre cele 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. „Închiderea capacităţii de producţie dedicate medicamentelor cu prescripţie va duce la pierderea a mii de locuri de muncă şi a zeci de milioane de euro plătite în taxe către bugetul de stat.

Conform APMGR, numai taxele pe salarii plătite anual la bugetul de stat de producătorii de medicamente generice totalizează circa 80 de milioane de euro. În plus, investiţii de aproape 100 de milioane de euro au fost puse în aşteptare de producătorii de medicamente generice cu facilitate de producţie în România, din cauza pierderilor provocate de taxa clawback şi a impredictibilităţii acesteia”, transmite APMGR.

APMGR solicită Guvernului introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice pentru trimestrele trei şi patru ale acestui an şi eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice de la 1 ianuarie 2018, concomitent cu introducerea moleculelor noi pe listă doar cu contracte cost-volum şi/sau cost-volum rezultat.

Comentarii

© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate