Noi speranţe pentru pacienţii români cu infecţie cronică cu virusul hepatic C, inclusiv cei cu ciroză compensată a ficatului, care pot beneficia de un nou tip de tratament cu o rată de vindecare de 98%.
În cursul acestui an, Ministerul Sănătăţii s-a angajat să asigure accesul gratuit la tratament interferon free pentru 12.000 de pacienţi. Medicul gastroenterolog Elena Ciupercă a explicat pentru „România liberă” ce presupune o nouă schemă de tratament disponibilă încă din 2015, care oferă o recuperare totală a pacienților şi care a salvat mai mulţi bolnavi aflaţi “pe muchie de cuţit”.
„În acest an, au fost trataţi peste 5.700 de pacienţi, iar rata de succes a fost peste aşteptări, apropiindu-se de 100%. Astfel încât în primăvara acestui an programul de tratament a mai fost prelungit cu un an şi include de această dată toţi pacienţii cu fibroză hepatică avansată (F3) în stadiu precirotic. De asemenea, include şi personalul medical indiferent de gradul de fibroză din cauza riscului de transmitere şi o parte din pacienţii cu afectare hepatică mai uşoară (fibroza F2) care asociază complicaţii renale sau afecţiuni hematologice. În plus, în acest an a fost aprobat şi un nou tratament pentru pacienţii cu ciroză hepatică decompensată, pentru care nu am avut până acum nici o soluţie. Tratamentul este oral şi se face pe o perioadă de 12 sau 24 săptămâni”, explică medicul.
Evaluarea pacienţilor, esenţială
Pentru includerea pacienţilor în tratament este necesară o evaluare amănunţită care să stabilească stadiul bolii hepatice şi să releve dacă sunt prezente contraindicaţii la tratament (prezenţa cancerului hepatic sau extrahepatic, semne de decompensare a funcţiei hepatice pentru regimul Exviera-Viekirax). Această evaluare presupune: analize de sânge (probe hepatice, probe renale, hemogramă); de asemenea, markeri care să afirme/infirme asocierea unei infecţii cu virus B care să necesite tratament concomitent sau a unei infecţii HIV; efectuarea alfafetoproteinei (AFP) pentru decelarea riscului de noduli în ficat care pot scăpa uneori explorării ecografice – astfel, valori crescute semnificativ ale AFP reclamă efectuarea unei tomografii computerizate sau a unui RMN cu substanţă de contrast; viremia, care arată nivelul virusului în sânge, şi testarea Fibromax, care stabilește stadiul fibrozei şi al inflamaţiei în ficat.
În plus, medicul spune că sunt necesare o serie de explorări funcţionale de bază, cum ar fi: ecografia abdominală, cu vizualizarea ficatului, a prezenţei sau absenţei lichidului de ascită în cavitatea abdominală sau a nodulilor hepatici, a semnelor de decompensare vasculară a bolii de ficat şi endoscopia digestivă superioară pentru identificarea varicelor esofagiene. Totodată, este necesată evaluarea medicaţiei zilnice, cu înlocuirea medicamentelor care pot interacţiona cu medicaţia antivirală.
„Odată finalizată evaluarea, tratamentul poate fi început imediat de către medicul curant, fără luni de aşteptare după depunerea dosarului la casa de asigurări, cum se proceda anterior. Pe parcursul tratamentului este necesară o bună comunicare cu pacientul, care trebuie să anun-ţe medicul despre orice efect secundar resimţit sau medicament nou-introdus pentru altă afecţiune asociată. De asemenea, pacientul este monitorizat prin analize sau investigaţii specifice pe parcursul tratamentului. La finalul terapiei se efectuează o altă viremie, dacă este nedetectabilă, se repetă la 12 săptămâni pentru a stabili răspunsul susţinut la tratament. Evaluarea nu se încheie în acest moment, vorbim de pacienţi cu boală hepatică avansată care au nevoie de urmărire prin analize şi ecografie abdominală la fiecare 6 luni pe tot parcursul vieţii”, conchide dr. Ciupercă.
Riscuri
Dr. Elena Ciupercă a enumerat pentru RL principalele riscurile ale bolii, care, fără un tratament adecvat, poate duce la deces: “Odată apărută infecţia cu virus C, şansa de vindecare spontană este foarte mică, evoluţia spre o boală cronică producându-se în 55-90% din cazuri. Hepatita cronică cu virus C poate progresa în timp spre apariţia cirozei hepatice. Lucrurile nu se opresc aici, ciroza hepatică poate evolua spre decompensarea funcţiei hepatice, cu o rată de 3% pe an, cu apariţia lichidului de ascită în cavitatea abdominală, sângerare digestivă din varice esofagiene sau leziuni gastrice, deteriorare cerebrală, renală sau pulmonară. De asemenea, riscul apariţiei cancerului hepatic este semnificativ, cu o rată de 1-4% pe an. Cancerul hepatic nu apare doar la pacienţii cu ciroză, ci şi la cei cu fibroză avansată în stadiu precirotic”.
În acest an, au fost trataţi peste 5.700 de pacienţi, iar rata de succes a fost peste aşteptări, apropiindu-se de 100%.“( Elena Ciupercă, medic gastroenterolog)
