Cum ajung interlopii în relații cu politicieni și polițiști. Președintele CJ Cluj a primit cash 225.000 de euro de la un proxenet | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

de Cristi Ciuperca

Cum ajung interlopii în relații cu politicieni și polițiști. Președintele CJ Cluj a primit cash 225.000 de euro de la un proxenet | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

De asemenea, șefii Poliției Blaj – locul de origine al -capului rețelei de proxenetism - luau bani cu împrumut de la aceeași rețea de proxenetism, deși le-au declarat procurorilor DIICOT Alba Iulia că aveau date despre activitățile infracționale ale rețelei. Momentant, este neclar dacă banii au mai fost și restituiți.

Chiar dacă nici familia Tișe, nici polițiștii nu au fost prinși comițând vreo faptă penală, situația descrisă de anchetatorii de la Alba Iulia arată cât de ușor se poate apropia lumea interlopă de politicienii români și de factori de decizie din instituțiile publice.

Din România, în Italia, apoi în Germania

Un ardelean din Blaj plecat în Italia pentru prima oară în 1999, deci în urmă cu 18 ani, a ajuns să conducă una dintre cele mai importante rețele de proxenetism care a activat în zonă, au descoperit procurorii DIICOT Alba Iulia. Este vorba de Cristian Sorin Ioan Boitor. Plecat inițial la muncă împreună cu tatăl său, Cristi Boitor a fost lăsat singur acolo după ce tatăl a fugit în America, unde-și reface viața.

Datele strânse de anchetatori arată că perioada anilor 2001-2002 a fost cea când Boitor a început să se implice în proxenetismul internațional, acționând pe relația România (de unde proveneau fetele) – Italia (unde se practica prostituția), fiind ajutat în activitățile de recrutare și de supraveghere a acestora la stradă, în Italia, și de alte persoane.

De altfel, tot în Italia a ajuns un „jucător” important, iar una dintre fetele care a practicat prostituția pentru rețea le-a spus celor de la DIICOT Alba Iulia că Boitor era cunoscut în acea perioadă în zona Brescia și Reggio Emilia „ca fiind unul dintre regii străzilor”.

Între timp, activitatea a fost extinsă și în țări ca Germania, Elveția sau Luxemburg, unde fetele prestau prin cluburi sau apartamente închiriate.

Fetele veneau din Ardeal

Spre deosebire de alte grupări de proxeneți care-și controlau prostituatele care lucrau pentru ei prin violență, Cristi Boitor și oamenii săi le-au dat voie fetelor să păstreze o parte considerabilă din venituri, permițându-le astfel să-și creeze o stare financiară bună. Dacă o fată dorea să iasă din rețea, i se dădea voie fără să fie agresată.

În ceea ce privește me-diul de recrutare, Boitor&co au știut să speculeze foarte bine sărăcia și lipsa de oportunități din orașele mici din județele din Ardeal, fetele provenind în principal din astfel de zone.

Ca exemplu, pentru re-țeaua amintită s-au prostituat pentru o perioadă o fată care lucra inițial ca asistentă medicală în cabinetul unui doctor din Alba Iulia, dar care nu se putea întreține din salariul de 800 de lei pe lună, și o studentă din Cluj care avea dificultăți financiare și pe care apropiații lui Boitor au ajutat-o financiar să-și recupereze laptop-ul lăsat la amanet.

Cristi Boitor a fost arestat pentru câteva luni în 2016 de judecătorii de la Tribunalul Alba Iulia iar în vara acestui an a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru constituire de grup infrac-țional și proxenetism.

Din rechizitoriul DIICOT Alba Iulia rezultă că unul dintre cei care a profitat de bunăstarea lui Cristian Sorin Ioan Boitor este chiar șeful Poliției Municipiului Blaj, Tiberiu Low, care a luat cu împrumut de la acesta 2.000 de euro și 4.500 lei.

Bursierul Erasmus învăța fetele cum să-și stabilească prețurile

Din rețeaua de proxeneți destructurată de procurorii DIICOT Alba Iulia și condusă de Cristi Boitor făceau parte și personaje cu studii superioare.

Un astfel de exemplu este cel al lui Dani Coloman, care, în perioada când era student la Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie în anul IV, a plecat în Italia prima dată în -cursul anului 2002, ca student printr-o bursă Erasmus, pentru a studia la facultatea din Modena.

Aici a locuit la un cămin studențesc unde a fost coleg de cameră cu Daniel Szobo, membru al grupării lui Boitor. De la acesta, Coloman, care a lucrat la mai multe night cluburi din Modena, a aflat că ar avea niște cunoștințe care se ocupă cu activități de proxenetism.

În primăvara anului 2008, venind în România, Dani Coloman a discutat cu un taximetrist din Oradea, trimis și el în judecată de DIICOT Alba Iulia, Florin Monea, care i-a spus că are mai multe fete pentru prostituție.

Ulterior, a luat legătura cu Daniel Szobo, căruia i-a transmis că are mai multe fete pentru prostituție și i-a cerut să-l pună în legătură cu Cristian Ioan Sorin Boitor, ceea ce acesta a făcut.

Pe această filieră au fost recrutate pentru prostituție mai multe fete din Bihor care au practicat apoi în Belgia, Luxemburg și Italia.

„Se cerea respect total faţă de client”

Audiat fiind de procurorii DIICOT Alba Iulia, Dani Coloman și-a recunoscut faptele, oferindu-le detalii anchetatorilor despre cum erau instruite fetele care practicau prostituția în Italia.

„În Italia, sunt multe pericole la stradă, pe care nu le cunoşti când ajungi.Primul lucru, selectarea clientului, Cristina nu avea voie să meargă cu negrii, cu nord-africani, cu musulmani, persoane închise la culoare, deoarece eu consideram că aceste persoane reprezintă pericole pentru fată. De asemenea, nu avea voie să iasă cu români sau albanezi. Aceştia din urmă puteau fi recunoscuţi după comportament şi înfăţişare. Pe aceştia din urmă eu îi consideram periculoşi. Clientela era recomandat a fi constituită doar din italieni. Al doilea lucru, să nu se urce în maşinile clienţilor decât dacă era o singură persoană în maşină, să nu fie băută, să nu fie ciudată sau drogată. Al treilea lucru era relaţia cu clientul, se cerea respect total faţă de client, dar, mai presus de orice, respectul faţă de ea însăşi.

În relaţia cu clientul, fata trebuia să fie partea dominantă, nu să facă ce vrea clientul, ci ceea ce vrea fata. Pe primul loc era siguranţa fetelor. Dacă ea avea probleme, aveam şi eu. Cu privire la preţul prestaţiei sexuale, să nu meargă niciodată sub preţul cerut. Acest lucru derivă dintr-un principiu al psihologiei, şi anume respectul faţă de tine, nu sunt importanţi banii, ci respectul faţă de tine însuţi, ceea ce îţi dă o aură, o vitalitate, te respectă şi ceilalţi, fapt ce te face mai atrăgătoare. Eu am învăţat aceste lucruri pe cont propriu, am în spate şi o experienţă de 4 ani cât am lucrat într-un night club din Modena, unde fetele mi-au spus multe. De asemenea, arăt că sunt pasionat de psihologie…”, a afirmat Dani Coloman într-una din -declarațiile date. 

Tranzacțiile cu șeful CJ Cluj și împrumuturile către șefii Poliției Blaj

Deși procurorii nu au putut calcula exact, o serie de estimări dădeau veniturile grupării Boitor din proxenetism la un nivel de peste două milioane de euro. Din rechizitoriul DIICOT Alba Iulia rezultă că unul dintre cei care a profitat de bunăstarea lui Cristian Sorin Ioan Boitor este chiar șeful Poliției Municipiului Blaj, Tiberiu Low, care a luat cu împrumut de la acesta 2.000 de euro și 4.500 de lei.

Low a fost audiat în calitate de martor în dosarul lui Boitor și, potrivit anchetatorilor, a declarat că „la nivelul Poliției Blaj, începând cu anul 2007, au fost obținute date operative privind pe inculpații Boitor Ioan Sorin Cristian și Boitor Daniel, cu privire la săvârșirea infracțiunii de proxenetism în străinătate, care au fost înaintate către structurile competente. Martorul a relatat și faptul că în cursul anului 2015 a luat cu împrumut de la inc. Boitor Ioan Sorin Cristian suma de 2.000 euro și suma de 4.500 lei”.

În aceeași zi cu Low, a mai fost audiat un polițist, Ioan Todoran, șef de birou în cadrul Poliției Municipiului Blaj, care „a relatat că, personal, a obținut date operative privind implicarea fraților Boitor în fapte de proxenetism internațional, pe care le-a transmis către organele competente etc. De asemenea, martorul a recunoscut și că în cursul lunii februarie 2016 a solicitat un împrumut de la inc. Lupean Laurențiu”. Numai că Lupean este și el membru al grupării Boitor.

„Nu a fost o relație de afaceri. Eu doar am vândut un teren către niște tineri. Nu sunt eu vinovat pentru ce a făcut Boitor. Nu mi s-a părut nimic în neregulă că au plătit cash (suma în discuție era de 225.000 de euro – n.r.) pentru că era vorba despre trei persoane care doreau să facă investiții imobiliare.”

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj

Investitor imobiliar, cu terenuri  de la Alin Tișe

O parte din banii obținuți din proxenetism au fost băgați de Cristi Boitor în afaceri imobiliare, mai exact în achiziția de terenuri. Conform rechizitoriului, pe 29 noiembrie 2013,  Boitor împreună asociații lui din zona imobiliară, Paul Buna și Ionuț Adrian Prigoană, a achiziționat în cote egale, de la Alin Tișe, în prezent președinte al Consiliului Județean Cluj, și Florin Bogdan Suciu două parcele de teren situate ambele în Cluj-Napoca, str. Romul Ladea, una în suprafață de 1.181 metri pătrați și una în suprafață de 911 metri pătrați, cu suma totală de 450.000 euro.

Cu privire la prețul de vânzare, potrivit contractului, prețul parcelei în suprafață de 1.181 mp, a fost în sumă de 225.000 euro, care s-a achitat integral în euro, în numerar, la data încheierii contractului, anterior semnării acestuia.

Referitor la achiziția acestui teren, una din fetele grupării, audiată fiind pe 6 aprilie 2016, le-a declarat următoarele procurorilor: „… Știu că acesta (n.n. – se referă la Boitor Ioan Sorin Cristian) și-a cumpărat un teren în Cluj să-și construiască un bloc. De la Dani cunosc că, în momentul în care au cumpărat terenul, au mers toți adică Cristi Boitor, Dani Boitor, Laurențiu Lupean și Șarlea Valentin, cu o plasă cu 200.000 euro la Cluj; din câte știu, banii erau ai lui Cristi…”.

Alin Tișe: „Nu mi s-a părut nimic în neregulă că au plătit cash“

Contactat de „România liberă“, Alin Tișe ne-a explicat contextul în care a ajuns să vândă terenul lui Boitor și asociaților lui. „Nu a fost o relație de afaceri. Eu doar am vândut un teren către niște tineri. Nu sunt eu vinovat pentru ce a făcut Boitor. Nu mi s-a părut nimic în neregulă că au plătit cash (suma în discuție era de 225.000 de euro – n.r.) pentru că era vorba despre trei persoane care doreau să facă investiții imobiliare. Eu am discutat cu primii doi, cel de-al treilea (Boitor – n.r.) a venit doar la semnarea actelor. Recunosc că atunci m-am interesat despre cei care au venit la mine printre alți dezvoltatori imobiliari și am aflat că ei mai făcuseră un proiect, deci m-am gândit că bagă niște bani ca să dezvolte un alt proiect. Nu era nimic ilegal atunci să plătești cash. Nu mi s-a părut exagerată suma care mi-a fost adusă cash (225.000 euro – n.r.). Îmi aduc aminte că atunci când am fost cu soția să depunem banii la bancă, când s-au verificat banii s-a constatat că o bancnotă era falsă și banca a chemat poliția, iar noi am făcut plângere atunci pe loc”, ne-a declarat Alin Tișe.

Totuși, chiar dacă nu a comis o faptă penală, ținând cont de declarațiile celor audiați, apare ca surprinzătoare lejeritatea cu care președintele Consiliului Județean, pe atunci senator, a acceptat să încaseze cash o sumă de cuantumul celei precizate mai sus fără să-și pună niciun semn de întrebare vizavi de originea banilor. Asta în condițiile în care este de notorietate că dezvoltatorii imobiliari importanți nu plătesc banii în pungă.

Boitor a devenit ulterior și clientul cabinetului notarial al soției lui Tișe, pentru mai multe acte care țin chiar de terenul vândut.

Atât Alin Tișe cât și soția acestuia au fost audiați anul trecut la DIICOT Alba Iulia în calitate de martori, cabinetul notarial al soției depunând la dosar contracte de vânzare-cumpărare și antecontractele încheiate de Boitor și asociații săi pentru apartamentele construite și vândute pe terenul cumpărat în condițiile precizate anterior.

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate