Prima stea de general a fost primită de fostul vicepremier prin încălcarea a cel puțin două legi, prin complicitatea mai multor generali grei.
O comisie burdușită cu generali ai Armatei, ministrul Apărării, Puiu Pașcu, și președintele Ion Iliescu au conlucrat impecabil pentru ca, în 2001, Gabriel Oprea să fie avansat la gradul de general. Avansarea, însă, s-a făcut ilegal.
În exclusivitate, „România liberă“ a obținut de la Ministerul Apărării probele care arată fără dubiu cum mai multe articole de lege au fost încălcate cu bună știință. Rezultatul: un căpitan în rezervă a sărit peste două grade (maior și locotenent-colonel) total misterios, a fost reactivat colonel și, într-un an, a devenit general de brigadă (general cu o stea).
Totul se întâmpla în primul an al ultimului mandat de președinte al lui Ion Iliescu, la doar un an după ce Oprea devenise doctor prin plagiat.
Răspunsurile obținute, în premieră, de către RL atât de la Ministerul Apărării, cât și de la Administrația Prezidențială contrazic prevederile legale și arată că MApN încă îl protejează pe Oprea. Dar confirmă al doilea mare act de impostură al lui Oprea, pe lângă plagiat: avansările în grad militar.
Colonel cu funcție de general-locotenent
În noiembrie 2001, Gabriel Oprea era președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și deținea gradul de colonel activ al Armatei Române. Conform unui răspuns trimis de către Ministerul Apărării la solicitarea RL, funcția de președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat era asimilată cu cea de șef al Departamentului pentru Armamente și prevăzută în statutul de organizare cu gradul de general-locotenent.
Așadar, la Oprea, în 2001, funcția bătea gradul: colonelul ocupa o funcție menită unui general-locotenent. Problema, însă, a fost rezolvată rapid. Și nu pentru că pe post ar fi fost numit un general-locotenent în locul lui Oprea, ci pentru că Oprea a fost avansat direct la gradul de general-locotenent.
Primul pas spre promovare a fost făcut de către generalii Ion Gurgu și Mircea Mureșan, care l-au propus pe Gabriel Oprea spre avansare la gradul de general de brigadă. Generalul Gurgu era, pe atunci, șeful Direcției Managementul Resurselor Umane din Ministerul Apărării, iar generalul Mureșan era președintele comisiei de selecție a Ministerului Apărării Naționale pentru funcțiile de general/amiral.
Prima minciună a Ministerului Apărării: avansare pentru funcție
Oficial, conform răspunsului MApN pentru RL, propunerea de avansare în grad a lui Oprea s-a făcut și pentru „a asigura un raport optim între importanţa funcţiei încadrate (președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat – n.r.) şi gradul deţinut, amplificarea autorităţii acestora în relaţiile specifice actului de comandă în cadrul instituţiei militare şi activităţile de parteneriat cu alte armate, precum şi realizarea corelaţiei grad-funcţie în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare”. Pe scurt, susține Ministerul Apărării Naționale, Oprea avea nevoie și de autoritatea conferită de gradul de general ca să conducă Administrația Națională a Rezervelor de Stat.
Articolul de lege invocat de MApN însă, nu spune că dacă deținătorul unui grad inferior funcției ocupă, totuși, acea funcție, atunci trebuie avansat. Ci, mai degrabă, că nu trebuia să o ocupe. Iată cum sună articolul invocat de către MApN („prevederile art.75 alin.(2) din Legea nr.80/1995“): „Cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale nu pot fi numite în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade inferioare celor pe care le au“.
Așadar, aceasta este prima minciună a MApN, menită, chiar și astăzi, să justifice o ilegalitate petrecută acum 15 ani.
Pretext: avansat datorită absolvirii Colegiului Național de Apărare
Dar pentru a ajunge general de brigadă, colonelul Gabriel Oprea trebuia să mai treacă și de comisia de selecție a Ministerului Apărării Naţionale care analiza și aproba dosarul. Această comisie era condusă de generalul Mircea Mureșan și era alcătuită din 13 membri: generalii Eugen Bădălan, Gheorghe Bucșe, Gheorghe Rotaru, Ion Gurgu, Ion Georgescu, Dumitru Antohi, Petre Barangă, Dorel Siminiuc, Augustin Mihai, Iosif Rus, viceamiralul Traian Atanasiu și funcționarul public Ovidiu Dranga.
Pentru RL, Ministerul Apărării a comunicat următoarele: „Comisia de selecţie a analizat propunerea de acordare a gradului de general de brigadă domnului Gabriel Oprea, în baza documentelor cuprinse în dosar, din care reiese că ofiţerul a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri Activi «Nicolae Bălcescu» în anul 1983, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1990 şi Colegiul Naţional de Apărare în anul 1997 – condiţie necesară şi suficientă pentru acordarea respectivului grad”. Practic, Oprea a fost avansat la gradul de general în baza studiilor absolvite la Colegiul Național de Apărare; aceasta a fost condiția determinantă, după cum spune, oficial, MAPN.
A doua minciună a Apărării, devoalată de Cotroceni
Surpriză, însă – Administrația Prezidențială infirmă argumentul MApN: la solicitarea RL, Cotroceniul a insistat că Oprea ar fi trebuit să dea un examen pentru a fi avansat, nu era suficient să fi absolvit Colegiul Național de Apărare. Ca și MApN, și Administrația Prezidențială a menționat prevederile Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Dar nu a fost vorba de articolul 75, ci de articolul 58. Care prevede că, „pe timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigadă (…), coloneii și comandorii trebuie să promoveze examenul în acest scop. Pentru a participa la examenul de acordare a gradului de general, coloneii trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții: să fie apreciați în ultimii cinci ani cu calificativul minim «foarte bun»; să aibă vechime în grad de cel puțin 3 ani și să fie încadrați pe funcții prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigadă, similare sau superioare".
În mod evident, însă, Oprea nu îndeplinea primele două condiții: nu putea îndeplini nici condiția calificativului din "ultimii cinci ani" și nici pe cea a vechimii "în grad de cel puțin trei ani", câtă vreme fusese reactivat în 2000, deci abia cu un an înainte.
Așadar, avem de-a face cu a doua minciună a Ministerului Apărării.
Cotroceniul a mai precizat, pentru RL, că nu a verificat niciodată dacă Gabriel Oprea îndeplinea condițiile, întrucât sarcina aceasta aparținea Ministerului Apărări iar documentele se află în dosarul personal al lui Gabriel Oprea de la Ministerul Apărării Naționale.
A treia minciună a MApN, prin omisiune
Ministerul Apărării recunoaște că Gabriel Oprea nu a dat examenul pentru gradul de general, dar susține că nu era nevoie: „Condițiile de studii necesare pentru acordarea gradului de general de brigadă erau cele prevăzute la art. 30 din Hotărârea de Guvern nr. 582/2001 pentru aprobarea Ghidului carierei militare, respectiv «absolvirea cursului postuniversitar de conducere strategică din Academia de Înalte Studii Militare sau a Colegiului Naţional de Apărare ori a unui curs similar din străinătate sau deţinerea titlului de doctor». Domnul Oprea Gabriel a absolvit Colegiul Naţional de Apărare în anul 1997”.
MApN însă minte din nou (a treia oară!): articolul consecutiv art. 30, invocat de către MApN, adică articolul 31 din HG 582 din 2001, prevede că ofițerii pot fi promovați la gradul de general de brigadă doar dacă îndeplinesc cumulativ trei condiții: au îndeplinit timp de 3 ani funcții prevăzute cu gradul de colonel; au obținut calificativul „foarte bun“ prin aprecierile de serviciu din ultimii 3 ani și sunt evaluaţi cel puţin la nivelul 3 pe fiecare dintre cele 4 deprinderi, conform STANAG-6001, în una dintre limbile engleză, franceză sau germană.
Și în această situație, Gabriel Oprea era pe dinafară: nu deținuse anterior o funcție de conducere timp de trei ani cu gradul de colonel (abia în anul 2000 fusese numit în funcția de director adjunct la Colegiul Național de Apărare) și nu avea cum să fi obținut calificativul "foarte bun" în cei trei ani precedenți pentru că fusese reactivat doar cu un an înainte. Cu toate acestea, raportul comisiei de selecție a Ministerului Apărării Naţionale pentru promovarea lui Oprea în gradul de general a ajuns la ministrul Ioan Mircea Pașcu cu parafă de aprobare. Pașcu, la rândul lui, l-a avizat și l-a trimis la Administrația Prezidențială, care a emis decretul pentru acordarea gradului de general cu o stea lui Gabriel Oprea.
Generalii din comisia Oprea: cercetați, condamnați, controversați
Eugen Bădălan
Generalul Eugen Bădălan a fost unul dintre membrii comisiei ce l-a propulsat pe Gabriel Oprea spre funcția de general de brigadă. În octombrie 2004, Bădălan a fost înaintat la gradul de general de armată și a fost numit șef al Statului Major General. Ulterior, a fost anchetat în mai multe dosare de corupție. A fost trecut în rezervă în 2006, iar doi ani mai târziu a ajuns deputat din partea Partidului Democrat Liberal. În decembrie 2011, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupție „Tofan”. Alături de Gabriel Oprea, Teodor Meleșcanu și Eugen Nicolicea, a înființat Academia de Științe Militare, care a fost rebotezată ulterior Academia de Științe ale Securității Naționale.
Gheorghe Rotaru
Generalul Gheorghe Rotaru este un alt membru al comisiei care a garantat pentru colonelul Gabriel Oprea. În perioada 1999-2005, generalul Rotaru a condus Direcția de Informații a Armatei, ulterior fiind trecut în rezervă. Din 2006 până în 2012, generalul cu patru stele Gheorghe Rotaru a fost consilierul miniștrilor de la Apărare – Teodor Atanasiu, Teodor Meleșcanu, Sorin Frunzăverde și Mihai Stănișoară. Gabriel Oprea a fost consiliat de Rotaru din decembrie 2009 până în mai 2012, când ambii au plecat de la Ministerul Apărării. Ulterior, Rotaru a fost numit în funcția de consilier prezidențial al președintelui interimar Crin Antonescu, la Departamentul de Siguranță Națională.
Gheorghe Bucșe
Generalul Gheorghe Bucșe a fost șeful Statului Major al Forțelor Aeriene. Împreună cu alți doi generali și ofițeri din cadrul Ministerului Apărării, a fost anchetat de către Parchetul Militar pentru țepuirea Băncii Internaționale a Religiilor cu aproximativ două miliarde de lei, în perioada 1995-1997. În acea perioadă, un grup de ofițeri a solicitat credite cu acte false în numele a peste 700 de angajați ai Ministerului Apărării. Actele falsificate au fost autentificate cu „ștampilele generalului Bucșe”. Procurorul de caz spunea că „cei trei generali nu au făcut nimic să-i oprească pe infractori, ba chiar i-au ajutat să-și desăvârșească opera”.
Iosif Rus
Revoluția din 1989 l-a prins pe Iosif Rus la comanda Aviației Militare. În seara zilei de 22 decembrie, Rus a aflat că Aeroportul Otopeni urma să fie atacat de "teroriști". Împreună cu generalul Grigore Ghiță, comandantul trupelor de Securitate, au decis ca în sprijinul dispozitivului de apărare a aeroportului să fie aduse două companii de la Școala de subofițeri de la Câmpina. Îmbarcați în trei camioane, militarii din Câmpina au ajuns în apropierea aeroportului Otopeni lângă dispozitivul de pază. La un moment dat, căpitanul Ionel Zorilă a tras în aer o rafală de avertisment. Imediat, soldații aflați în dispozitivul de apărare au început să tragă în militarii de la Câmpina. Au fost uciși 50 de militari, iar alți 13 au fost răniți. Generalul Iosif Rus nu a fost deranjat de către procurorii care au anchetat tragedia de la Otopeni.
RECOMPENSĂ. Generalul Mureșan, pe lista PSD în 2008
În 2008, generalul Mircea Mureșan a fost introdus de către Gabriel Oprea pe lista candidaților PSD Ilfov pentru un loc de parlamentar. Înainte de a ajunge candidat pe listele PSD Ilfov, generalul Mureșan a fost comandant (rector) al Universității Naționale de Apărare, funcție pe care a deținut-o din 2003 până în august 2008, dată la care a fost trecut în rezervă.
Conform presei centrale, Mircea Mureșan și Gabriel Oprea (alături de alți generali și ofițeri din Armata Română) au fost vizați de o anchetă a DNA. Erau suspectați că, în calitate de conducători de doctorate sau de membri ai unor comisii militare speciale de pe lângă Ministerul Educației, ar fi facilitat obținerea unor titluri universitare pentru sume care depășeau 15.000 euro. Procurorii însă nu au învinuit nici o persoană, deoarece MApN nu și-a finalizat propria anchetă și nu a transmis toate documentele la Parchet. Mai mult, generalul Mircea Mureșan era suspectat că și-ar fi implicat soția în vânzarea unor drepturi de autor și că ar fi încărcat statele de plată ale Universității Naționale de Apărare cu ore suplimentare fictive.
