EXCLUSIV Medici care aveau contracte cu serviciile de informații au băgat în buzunar banii încasați de la Casa de Sănătate pentru bolnavii fictivi

de Petru Zoltan

Banii încasați de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru bolnavi fictivi și servicii medicale neprestate s-au dus la firme deținute de către medici de la spitale prestigioase din București. Unii dintre acești medici aveau contracte inclusiv cu sistemul de ordine publică, siguranță națională și justiție.

Poate chiar mai grav, unul dintre afaceriști avea acces direct la Sistemul Informatic Unic Integrat și  deținea ilegal două token-uri de semnătură electronică aparţinând unor medici, în baza cărora a întocmit acte medicale false, utilizând fără drept semnăturile electronice a doi medici.

Sistemul Informatic Unic Integrat este o bază de date care conține toate informațiile medicale ale românilor. Acest sistem este păzit de Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru că reprezintă o tentație pentru spionajul economic din domeniul farmaceutic.  


Citește și:  EXCLUSIV. Din culisele jafului de la CNAS: Cum și-a îmbogățit finul lui George Maior un prieten din SRI cu 40 milioane de euro | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

Servicii medicale fictive de un milion de lei

Firma Anubita Medical este una dintre societățile implicate în deturnarea banilor de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), prin decontarea unor servicii medicale fictive. Conform documentelor aflate la dosar, reprezentanții firmei au făcut raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate și asiguratul care a primit îngrijirile. Astfel, firma a decontat ilegal cheltuieli în valoare de peste un milion lei, în perioada februarie 2016-iulie 2017.

Patronii societății sunt medicul Lyana Georgescu și Alexandra Silvia Drăgan. De administrarea firmei se ocupă Mihaela Nedelcu. 

Oncolog la centrul medical al Armatei

Lyana Georgescu este medic primar specializată în Oncologie la Centrul medical de diagnostic şi tratament al Armatei „Academician dr. Ştefan Milcu”. În anul 2015, a primit sponsorizare de la firmele de produse farmaceutice Neola Pharma și Gedeon Richter România. Prima firmă a sponsorizat-o cu suma de 1.306 lei pentru a participa la Conferința Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, în Poiana Brașov.

Cealaltă firmă i-a plătit cazarea și taxa de participare în cuantum de 1.260 lei pentru Conferința Societății Române de Radioterapie și Oncologie Medicală, care a avut loc în perioada 15-17.10.2015 la Sibiu. Tot Gedeon Richter România a sponsorizat-o și în anul 2016. Atunci, Georgescu a primit 10.500 lei pentru a participa la Congresul EAPC (Asociația Europeană pentru Îngrijiri Paliative) în perioada 9 -11.06.2016, la Dublin. 
Încă un milion de lei încasat de pomană

Asociata medicului Lyana Georgescu, Alexandra Silvia Drăgan, apare ca reprezentant al firmei Tasia Med, o altă societate implicată în fraudarea banilor de la CASMB. Patroana firmei Tasia Med este nimeni alta decât Mihaela Nedelcu, cea care administrează firma Anubita Medical. 

Din documentele aflate la dosar rezultă că reprezentanții firmei Tasia Med au indus în eroare CASMB, în ceea ce privește serviciile medicale prestate la domiciliul pacienților. În perioada februarie 2016–aprilie 2017, firma a emis facturi în valoare de peste un milion de lei pentru servicii medicale prestate fictiv. 

Cele trei femei, Lyana Geor-gescu, Alexandra Silvia Drăgan și Mihaela Nedelcu, sunt acuzate de mai multe infracțiuni de înșelăciune. 

Contract cu casa agenților secreți și a magistraților

O altă firmă care a decontat fictiv cheltuieli la CASMB- este Best Care Solutions SRL. Conform documentelor de la Registrul Comerțului, firma este deținută de medicul de familie Despina Elena Anton Țîrțea (80%) și Mihai Varga (20%). Medicul Despina Elena Anton Țîrțea controlează alte două societăți care au primit ilegal bani de la CASMB: Sanocare Medical Center și Zen Medical Center. La prima este asociat unic, iar la cea de-a doua asociat majoritar este Ionuț Laurențiu Anton Țîrțea. 

În plus, firma Sanocare Medical Center apare pe lista furnizorilor de îngrijiri la domiciliu aflați în relații contractuale cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (OPSNAJ). 

Cifră de afaceri obținută majoritar din servicii fictive

Cele trei firme ale familiei Țîrțea au încasat ilegal în jur de 500.000 lei de la Casa de Asigurări a Municipiului București. Prima firmă controlată de medicul Despina Elena Anton Țîrțea, Best Care Solutions, a avut pierderi de 124 lei în anul 2015, iar în 2016 de 21.285 lei. Tot pe anul fiscal 2016, a avut impozite și taxe neplătite la stat în valoare de 231 lei. 

Pe cealaltă firmă, Sanocare Medical Center, medicul Țîrțea a avut un profit de 161.860 lei în 2014. Un an mai târziu, firma a raportat pierderi de 44.321 lei la o cifră de afaceri netă de 282.265 lei. În ultimul an fiscal, firma a raportat un profit de 61.151 lei la o cifră de afaceri de 396.538 lei. Practic, mare parte din cifra de afaceri a provenit din încasările pentru servicii medicale fictive.

Falsificări cu ajutorul angajaților de la CASMB

Care Concept Med este o altă societate implicată în fraudarea CASMB. Patronii firmei sunt Antoanella Monica Ichim și Florentina Diaconescu. Cele două asociate au preluat firma de la Ana Cezarina Jantea, în anul 2016. Antoanella Monica Ichim lucrează ca asistent medical la Institutul Oncologic din București. Procurorii susțin că firma Care Concept Med a încasat ilegal peste 170.000 lei de la CASMB. 

Din interceptările aflate la dosar reiese că o angajată a CASMB, Jeana Sardare, îi dădea indicații Florentinei Diaconescu cum să falsifice raportările.

100.000 euro pentru medicul Pușcașu 

Societatea Claritas Servicii Medicale oferă servicii de îngrijire medicală la domiciliu cu numai trei angajați. Patronul și administratorul firmei este medicul Vladimir Pușcașu, care lucrează și pentru un spital privat din București. Pe lista firmelor care oferă îngrijire medicală la domiciliu, reprezentantul firmei este medicul Vladimir Pușcașu.

Însă, pe site-ul spitalului clinic de urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, apare ca reprezentant medicul Eugeniu Vulpe. Acesta din urmă lucrează ca medic primar la ortopedie – traumatologie la Spitalul Sanador. În același timp, medicul Vulpe lucrează și la Spitalul Medical de Urgență București. Contactat, medicul Vulpe nu a vrut să comenteze acest subiect. 

Firma medicului Vladimir Pușcașu a fraudat bugetul CASMB cu puțin peste 450.000 lei, adică în jur de 100.000 euro. Bani publici. Pușcașu ne-a răspuns la telefon doar ca să ne spună că nu comentează.

Firma Claritas Servicii Medicale a avut în anul 2014 o cifră de afaceri netă de 34.890 și un profit de 5.146 lei. În anul 2015, cifra de afaceri a crescut la 220.159 lei și profitul a fost de 46.550. Pentru anul fiscal 2016, firma a declarat o cifră de afaceri de 290.677 lei și un profit de 27.301 lei. 

Intră în scenă Răzvan Mischie

Tot 100.000 euro a primit ilegal și firma Almis Îngrijiri Medicale, din -București.- Conform documentelor de la Registrul Comerțului, firma este deținută în mod egal de Al Aloul Sherin Anca și Răzvan Mihai Mischie. De administrarea societății se ocupă Răzvan Mischie și medicul stomatolog Luminița Al Aloul, care lucrează la clinica Sika Aloul Medical. Ea este căsătorită cu medicul chirurg Adnan Al Aloul, care a lucrat la Spitalul Universitar și Spitalul clinic „Prof. Dr. Constantin Angelescu”. Dar de combinațiile cu CASMB se ocupă Răzvan Mihai Mischie, ajutat de Elena Roxana Mischie și Andrei Cristian Mischie. 

Mischie, conectat ilegal la SIUI

Răzvan Mischie a fost arestat preventiv 30 de zile la solicitarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care îl acuză de înșelăciune în formă continuată. El a beneficiat în mod constat de informații confidențiale din baza de date a Sistemului Informatic Unic Integrat -(SIUI). În plus, Mischie vindea informații și altor firme de îngrijiri medicale la domiciliu pe care le taxa în funcție de numărul de pacienți, raportări false și validate în Sistemului Informatic Unic Integrat.

Stenogramele din dosar arată că Răzvan Mischie, pe lângă faptul că a înregistrat date false în Sistemul Informatic Unic Integrat, a deţinut ilegal două token-uri de semnătură electronică aparţinând unor medici, în baza cărora a întocmit acte medicale false, utilizând fără drept semnăturile electronice a doi medici.   

Fundația Hospice, implicată în mafia de la CASMB

Fundația Casa Speranței Hospice a intrat în morișca decontărilor ilegale de servicii medicale la CASMB în ianuarie 2016. Până în iulie 2017, fundația a primit aproximativ 60.000 lei, bani cu care a fost prejudiciat fondul de asigurări de sănătate gestionat de CASMB. Conform stenogramelor din dosarul de corupție, Fundația Hospice deconta servicii fictive prestate de asistenți, iar pacienții care nu aveau recomandare medicală pentru a fi îngrijiți la domiciliu erau băgați în sistem ca beneficiari ai acestui serviciu. 

Hospice, imagine publică de vis

Fundația Hospice Casa Speranței este o organizație înființată în 1992, la Brașov, de către englezul Graham Perolls. Director executiv al fundației este Alexandru Pădureanu. Am încercat să contactăm un reprezentant al fundației, dar un angajat al acesteia a spus că Pădureanu nu mai lucrează acolo. De fundație se ocupă Mirela Nemțanu, care a transmis că ne va contacta (ceea ce nu s-a întâmplat până la închiderea ediției).

Viziunea organizației este „ca, în România, toți pacienții cu boli incurabile să beneficieze de servicii adecvate de îngrijire paliativă, la momentul potrivit, pentru a trăi cu demnitate fiecare clipă, alături de cei dragi“, după cum se menționează pe site-ul de internet al fundației. În septembrie 2014, fundația a deschis un centru în București pentru a oferi îngrijire la domiciliul bolnavilor incurabili, în regim ambulatoriu şi în spitalele de stat de către echipele fundaţiei.

Mari companii private au sponsorizat generos această fundație în ultimii ani, organizația având o imagine publică impecabilă. 

Ghid de falsificat nota de plată a Casei de Asigurări

Angajații Hospice care au „șmenuit” documentele fictive erau ajutați de Jeana Sardare, funcționar angajat la CASMB. Conform uneia din stenograme, Jeana Sardare a solicitat falsificarea raportării lunare de servicii medicale și a programului de lucru pentru asistentul medical Ion Anton Diaconu pentru a evita constatarea neconcordanțelor și pentru a fi plătite servicii neprestate. „Ați băgat în raportare pe DIACONIU ION ANTON pe data de întâi care el, pe data de... el, lunea, nu are program de lucru.

Are miercuri, joi, vineri, sâmbătă şi duminică. Lunea nu are”, îi spunea angajata Casei de Asigurări unei reprezentante a fundației. Interlocutoarea îi răspundea astfel: „De fapt, şterg ziua aia... Că bănuiesc că nu mai pot să modific”. 

Jeana Sardare: “Nu ştiu. Vezi dacă poţi să o bagi p-asta care ai trimis-o din doi încolo. Sau dă-mi-l sau faci altceva! Dă-mi la el un program de ore suplimentare. O oră. Cât a fost la ăsta. Dă-mi un program de lucru de o oră suplimentară şi îl bag suplimentar pe întâi a cincea şi... Îi dai o oră suplimentară şi îi băgăm o oră suplimentară acolo şi nu-ţi mai respinge”.
Interlocutoarea: „O oră suplimentară, cum ar veni pe...”
Jeana Sardare: „Pe întâi a cincea. De la... până la... De la 18 la 19... suplimentar a lucrat el aşa şi s-a dus la ăsta”. 
Interlocutoarea: „O chestie scrisă de mână sau...”
Jeana Sardare: „Nu. Într-un tabel. Într-un Excel, cum e un pontaj de ore, da? Vorbeşte la resurse. E un pontaj de lucru de luni până... de pe întâi până pe 31, aşa îi faci şi lu’ ăsta şi îi pui doar pe data de întâi o oră suplimentară”.

Decontare fără recomandarea medicului

Dintr-o altă stenogramă reiese că Jeana Sardare găsise o soluție să fie înregistrată o cerere de îngrijiri medicale la domiciliu fără recomandare medicală, pentru un pacient de la Fundația Hospice. 

Interlocutoarea: „Sărut mâna! Îmi cer scuze! Vă mai deranjez cu o întrebare: pacientu’ are mâine programare la oncolog, mâine după-amiază. Joi se mai pot depune dosare sau...?”

Jeana Sardare: „Păi, o să se termine banii mâine... îl depui fără recomandare. Și mi-o aduci repede.... Cu toate celelalte şi vedem. Îmi dai număru’ de dosar şi-l sustrag de acolo şi stau cu curu’ pe el. Vii tu sau cineva, nu.... Vorbim ori mâine după-masă, ori poimâine dimineaţă la prima oră!”.
strategic

SIUI, protejat de SRI și STS

Magistrații de la Curtea de Apel București au decis arestarea preventivă a 14 persoane pentru 30 de zile, în frunte cu generalul de brigadă (r) Marian Burcea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ovidiu Munteanu, șeful Casei de Asigurări București, Nicolae Sergiu Ciobanu, finul ambasadorului George Maior, mai multe funcționare de la Casa de Asigurări, avocata Cristina Manta, dar și afaceristul Răzvan Mihai Mischie într-un dosar legat de decontările fictive la Casa de Asigurări de Sănătate, instrumentat de DNA. 

Proasta gestionare a unui sistem informatic a făcut ravagii și în acest caz. Implementarea proiectului SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) a început cu probleme încă din primul moment, în anul 2003. După aproape 14 ani, proiectul de informatizare a sistemului medical românesc a fost penetrat în stil românesc de afaceristul Răzvan Mihai Mischie. Acest sistem conține toate informațiile medicale ale românilor care sunt depozitate electronic. Printre informațiile din sistem se regăsesc rețeta electronică și dosarul medical al oricărui român. O uriașă cantitate de date administrată de oameni cu diferite niveluri de acces și păzită de SRI și STS.

Vulnerabilitate. Miza: bănoasele afaceri farmaceutice

SIUI reprezintă o tentație pentru spionajul economic din domeniul farmaceutic, un domeniu în care se învârt sute de miliarde de dolari pe an. În ceea ce privește accesul la megabaza de date, vulnerabilitatea este crescută, la fel și confuzia. Acces total au super-userul sistemului, adică directorul general al CNAS, dar și directorul tehnic al instituției.

Ambii beneficiază de certificare ORNISS. Deveniți peste noapte unii dintre cei mai importanți oameni din România, o analiză PERSEC privind securitatea personală relevă faptul că aceste două persoane prezintă un grad extrem de ridicat de vulnerabilitate, chiar și fizică, prin comparație, de exemplu, cu omologii lor de la BNR. Toate acestea în ciuda investițiilor masive, ce se ridică la peste 150 de milioane de euro și a faptului că noul sistem este măcinat de scandaluri de corupție atât în cazul furnizorilor principali, dar mai ales al subcontractorilor.

 

Consultă ziarul integral în format .pdf AICI!

 

Comentarii

© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate