9.1 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăLifestyleFoodDEZVĂLUIRI. Certificate de impostor emise de 27 de ani fără oprire. Prima...

DEZVĂLUIRI. Certificate de impostor emise de 27 de ani fără oprire. Prima fabrică de revoluționari a apărut pe 16 decembrie 1990, prin legea „recunoștinței“ promulgată de Ion Iliescu

A fost primul pas. Până în decembrie 1990 existau vreo zece organizații de revoluționari, între care asociațiile din Timișoara (Societatea Timișoara, ALTAR) și cele din București, precum „Asociația 21 decembrie 1989“ sau „Asociația răniților și urmașilor celor decedați“.

Din momentul apariției Legii 42/90, a „recunoștinței“ lui Ion Iliescu, adică din 16 decembrie 1990, au început competiția înființării asociațiilor de revoluționari și goana după certificatul de revoluționar cu titlul de „luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989“.

Ce se câștiga prin titlul de luptător la Revoluție

Titlul de „luptător“ aducea beneficii: 10.000 de metri pătrați de teren, casă, spații comerciale gratuite, credite bancare subvenționate de stat (atunci, toate băncile erau în proprietatea statului român), scutiri de impozite, excursii, tabere pentru copii, medicamente gratuite, călătorii gratuite cu mijloace de transport în comun etc. Ulterior, la aceste beneficii s-au adăugat măriri la pensie și o indemnizație lunară, care în prezent este de 2.020 lei. În cazul revoluționarilor din instituțiile militarizate (MApN, MI, servicii secrete), la aceste facilității se adăugau posibilitatea avansării în grad înainte de termen și obținerea unor burse de studii cu prioritate.

În afară de acestea, se câștigau putere de influență, loc în față în partidele politice, avantaje în afaceri. Plus rețeaua de revoluționari din toate structurile statului, de la care puteau primi sprijin și protecție în caz de nevoie.

100 de dolari un certificat de revoluționar în anii ‘90

Dacă pentru obținerea de certificate de „rănit“ sau de „urmaș“ regulile erau mai clare (certificat medico-legal și certificate de deces), pentru obținerea titlului de „luptător“ bătălia a fost mare.

Un certificat de „luptător“ se putea obține cu avizul unei asociații de revoluționari, la dosar având declarații de la alți revoluționari, declarații din care să rezulte calitatea de „luptător“.

Între 1991 și 1997, numai cine nu a vrut nu și-a cumpărat cu 100-200 de dolari un certificat de revoluționar. A existat și un personaj cunoscut atunci cu porecla „Bebe-certificat“. Era vorba de Constantin Bebe Ivanovici, un controversat revoluționar, susținător al lui Ion Iliescu și al PSD, șef al „Federalei revoluționarilor“. Acesta a fost acuzat că a tipărit ilegal circa 16.000 de certificate de revoluționar din totalul de 30.000 de certificate tipărite.

Alte asociații prin care se cumpărau certificate de revoluționar, după cum ne-au declarat, de-a lungul anilor, mulți revoluționari autentici (Cătălin Constantin, Adrian Done, Doina Cercel, zisă Rebeca, chiar Dan Iosif – am publicat seriale cu impostorii Revoluției) ar fi fost „Liga“ lui Schmutzer , „Club 22“ al lui Emil Cuteanu, Asociația „Metrorex“, asociația lui Iordan Rădulescu. De departe, însă, campion era Bebe Ivanovici, baronul PSD de Ilfov al anilor ’90. Tot el a împărțit terenuri în Ilfov, pe criterii clientelare, după cum am publicat în decursul anilor.

Prima tentativă de eliminare a impostorilor, un eșec

În 1997, în perioada guvernării CDR, a demarat procesul de eliminare a impostorilor din organizațiile de revoluționari prin preschimbarea certificatelor. În septembrie 1997, ca urmare a verificărilor făcute, la SSPR au rămas înregistrați doar 8.270 de revoluționari.

Însă, grupul de acțiune condus de Dan Iosif a declanșat proteste, legări cu lanțuri, corturi instalate în fața Senatului României. Premierul de atunci, Victor Ciorbea, a pierdut în fața revoluționarilor lui Dan Iosif. După ce Ciorbea și-a dat demisia (în aprilie 1998), s-a pus în mișcare confecționarea de noi certificate.

Metoda: încurcarea datelor din statistici, amestecarea numelor, a numerelor de înregistrare și a celor de pe certificate și brevete.

În patru numere ale „Monitorului Oficial“ din perioada 1999-2001 s-au publicat listele cu circa 17.000 de revoluționari propuși și admiși pentru certificare, plus mii de alte propuneri. Ca să se poată face rectificări, s-au omis cu bună-știință numele multor răniți din decembrie 1989.

Cum era și normal, cei răniți au făcut contestații, iar pe lângă ei s-au strecurat alți impostori.

În octombrie 2001, când Ion Iliescu a revenit la conducerea țării, a apărut un alt număr din Monitorul Oficial, cu o erată la Monitoarele precedente, care cuprinde peste 1.500 de nume.

Falșii revolutionari au fost amestecati de-a valma cu cei autentici tocmai pentru a face imposibilă depistarea lor.

În 2004, a doua tiparniță de revoluționari

În 2004, în ultimul an în care mai putea fi președinte de țară, Ion Iliescu a modificat legea recunoștinței pentru revoluționari pentru a fi sigur că cel care va urma la conducerea țării nu o va face în primul an, așa cum a făcut Emil Constantinescu în 1997.

În 12 iulie 2004, Ion Iliescu a promulgat Legea 341, inventând o nouă categorie de revoluționari, și anume pe cei „remarcați, cu merite deosebite“, cărora le-a dat și indemnizații lunare „reparatorii“.

În plus, asociațiile de revoluționari intrau în proprietatea sediilor lor și beneficiau de sponsorizări.

Iliescu a dat, prin decret, primele certificate noi revoluționarilor din imediata sa apropiere și a lui Dan Iosif. Probabil, ca să se asigure că aceștia nu vor rămâne fără patalama după ce va părăsi fotoliul de președinte de țară. Mulți revoluționari s-au ales atunci cu bani mulți pentru că au primit și „indemnizații restante“.

Evident, noua lege a atras după sine alte lupte pentru preschimbarea certificatelor și chiar pentru obținerea de noi certificate. S-au falsificat certificate și prin scanare, cu numele real șters și apoi înlocuit cu numele impostorului. Astfel, locul celor decedați între timp a fost ocupat de impostori. Acest lucru poate fi dovedit cu neconcordanțele numerelor și numelor de pe „certificatele-matcă“ (primele certificate) cu cele de pe certificatele noi, preschimbate.

Din nou, numărul revoluționarilor a crescut cu alte câteva mii. În 2007, Dan Iosif a murit de cancer pulmonar.

Locul de lider absolut al revoluționarilor a dispărut, locul lui „onorific“ fiind disputat de Dorin Lazăr Maior de la Brașov, de George Costin de la asociația „Metrorex“ București, de Balint Petrică de la Asociația „16-22 Decembrie“ Lugoj.

Emil Cutean (președintele „Club 22“, fost secretar de stat la SSPR, era eliminat din cursă de un dosar penal în urma căruia a fost condamnat pentru deturnarea fondurilor destinate revoluționarilor. Bebe Ivanovici s-a dat la fund tot din cauza unor acuzații de corupție.

Comerț cu mașini pe certificate de revoluționar

În ultimul mandat al lui Ion Iliescu la cârma țării a înflorit și comerțul cu mașini din străinătate, introduse în țară fără taxe vamale. S-au constituit grupuri de revoluționari, între care grupul Mircea Stănescu (fost milițian) și al lui Roșioru, care le cereau revoluționarilor acte și procuri pentru a le aduce mașini fără taxe vamale. Mulți au acceptat contra 200 de dolari sau pe degeaba, din camaraderie. Ulterior, revoluționarii care au dat procurori (Cătălin Constantin, Maria Vrabie etc.) s-au trezit cu înștiințări că au de plătit sute de milioane de lei taxe vamale pentru autoturisme introduse ilegal în țară. Erau mașini de lux, care au ajuns la cei cu bani sau la politicieni. Unul dintre cei care au condus o astfel de limuzină a fost fiul fostului premier Nicolae Văcăroiu, acum președintele Curții de Conturi. Ancheta, demarată în forță, a fost tergiversată, fiind pedepsiți doar câțiva pioni.

Emil Boc, singurul premier care a tăiat indemnizații de revoluționar

În 2010, premierul Emil Boc a tăiat indemnizațiile pentru luptătorii revoluției, fapt ce a generat proteste, care au culminat cu violențele din ianuarie 2012, când Boc a demisionat. El rămâne singurul premier care a îndrăznit să taie privilegiile „luptătorilor“.

Ultima fabrică de revoluționari poartă semnătura lui Victor Ponta

În decembrie 2014, prin Ordonanța 95, Victor Ponta a inventat o nouă categorie de revoluționari: „luptător cu rol determinant“, cărora le-a dat și o indemnizație reparatorie de 2.020 lei. Sunt circa 3.500 de revoluționari cu rol determinant care iau indemnizațiile lunare speciale.

În schimb, pe mutilații Revoluției Victor Ponta i-a lăsat fără pensii, după cum ne-au spus Mariana Farcău și Corina Untilă.

Mariana Farcău are mâna dreaptă protezată în urma împușcării la Timișoara, în seara zilei de 17 decembrie. Corina Untilă a primit două gloanțe tot în Timișoara. Și ca ele sunt câteva zeci, poate peste 100 de persoane. Nu mai au pensii, deși handicapul fizic este evident.

„M-au trimis la comisii medicale de parcă între timp putea să-mi crească mâna la loc“, ne-a declarat Mariana Farcău.

Concluzionând, se poate afirma că răniții din decembrie 1989 au fost uitați, nedreptățiți, în timp ce mii de luptători, la pachet cu impostorii, au fost folosiți de PSD ca arme electorale. Se mai poate spune că, deși dintre revoluționari au murit circa 5.000 din 1990 și până în prezent, numărul celor cu patalama și beneficii a crescut.

Emil Boc rămâne singurul premier care a îndrăznit să taie privilegiile „luptătorilor“.

În patru numere ale „Monitorului Oficial“ din perioada 1999-2001 s-au publicat listele cu circa 17.000 de revoluționari propuși și admiși pentru certificare, plus mii de alte propuneri. Ca să se poată face rectificări, s-au omis cu bună-știință numele multor răniți din decembrie 1989.

Top. Dosarele penale

Primul suspectat de comerț cu certificate de revoluționar, dar care a scăpat practic nepedepsit, a fost Constantin Bebe Ivanovici, baron PSD de Ilfov. Dosarul său a fost înmormântat după 2001, când Ion Iliescu a redevenit președinte de țară.

Următorul, anchetat după 2005 și pedepsit cu 7 ani închisoare pentru deturnare de fonduri destinate revoluționarilor, a fost Emil Cutean, apropiat al lui Ion Iliescu.

Al treilea anchetat și arestat pentru bani încasați de la revoluționari a fost George Costin. Al patrulea, Adrian Sanda, a fost de curând arestat preventiv pentru acordările, contra cost, de titluri de „luptător cu rol determinant“ pe legea lui Ponta .

Cutean, Costin și Sanda au fost acuzați că au săvârșit infracțiunile din funcția de secretar de stat pe problemele revoluționarilor.

Mulți revoluționari sunt nemulțumiți că nu au fost pedepsiți impostorii, deși unii ar fi fost dovediți.

Unul dintre cei dovediți a fi impostor ar fi Petrică Balint, președintele filialei Asociației 16-21 Decembrie 1989-Lugoj, apropiat atât al lui Ion Iliescu, cât și al actualului lider al PSD, Liviu Dragnea.

Deși s-ar fi constatat că este impostor, nu i s-a anulat certificatul de revoluționar, susține Sorin Virgil Boancă.

Balint este primul pe lista colegiului național al Institutului Revoluției, înființat de Ion Iliescu, unde președinte este…Ion Iliescu.

Cele mai citite

Accident Milişăuţi. Patru persoane au fost rănite. Printre ele se afla și un copil

Un accident rutier nefericit a avut loc pe teritoriul localității Milișăuți, iar patru persoane, printre care și un copil, au fost rănite. Potrivit declarațiilor...

Un pod s-a prăbușit la Baltimore. Șase persoane ar fi murit

Căutarea supravieţuitorilor a fost suspendată marţi seară la Baltimore, după prăbuşirea unui pod în portul acestui oraş din estul Statelor, cele şase persoane date...

Ministrul Finanțelor va prelungi plafonarea RCA până la 30 iunie

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că va prelungi plafonarea tarifelor pentru asigurările RCA (de răspundere civilă auto), plafonare care urma să ia sfârșit...
Ultima oră
Pe aceeași temă