Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Colina Repedea, in vartejul nepasarii

» Cea mai semeata dintre cele sapte coline ale Iasiului, Repedea – devenita simbolul geologiei romanesti –, isi traieste declinul. Daca Marea Sarmatica, atunci cand se unea cu orizontul peste tinuturile Iasilor, a trudit cam ...

Gabriela Dobos 0 comentarii

» Cea mai semeata dintre cele sapte coline ale Iasiului, Repedea – devenita simbolul geologiei romanesti –, isi traieste declinul. Daca Marea Sarmatica, atunci cand se unea cu orizontul peste tinuturile Iasilor, a trudit cam 10 milioane de ani sa zideasca intr-un povarnis fauna fosila, de cativa ani (cateva secunde, socotind la scara geologica), colina Repedea este scobita cu sarg pentru temelii, fatade, garduri de vile sau cavouri.

» Pretiosul afloriment a ajuns salas al depravarii, al intrunirilor mistice, al concertelor hard rock sau al demonstratiilor pe roti. Totodata, este groapa de gunoi, pasune, latrina, tainita pentru nelegiuitori sau loc unde se incing gratare. O colonie de lilieci statornicita in grotele calcaroase a fost decimata si alungata de focurile de tabara ale asa-ziselor ceremonii magice.

» Despuiat de arbori si arbusti, mai ales in partea dinspre Iasi, terenul pe care se afla zacamantul risca sa alunece la usoare zgaltaieturi telurice. Indicatoarele catre rezervatie au avut viata scurta, cosuri de gunoi nu au existat niciodata, iar zona periculoasa nu a fost nicicand ingradita sau iluminata. Mai mult, Legea 18 i-a improprietarit pe clientii politici cu periferiile monumentului naturii.

Investigatiile geologice atesta ca cele aproape 3.800 de hectare ale Iasiului au fost, acum 1,3 miliarde de ani, ocupate de munti crenelati. Dupa ce plusul din relief a devenit minus, Iasiul ajunsese "navigabil", marile cotropindu-l in trei randuri. Ultimul luciu, cel sarmatian, a lasat dupa neobosite transgresiuni o comoara geologica, pe alocuri cu o grosime de aproape 1.500 de metri. Eminentul geolog Grigore Cobalcescu (ai carui discipoli au fost Grigore Antipa si Emil Racovita) a descoperit, in 1862, intr-o scobitura ivita in Repedea, bogatul zacamant fosilifer, captiv in calcar oolitic. A studiat temeinic raritatea naturii inainte sa iscaleasca lucrarea "Calcariul de la Rapidea", actul de nastere, in fapt, al geologiei, paleontologiei si stratigrafiei romanesti, scriere insotita si de intaia harta geologica a tarii.

Cobalcescu a facut observatii stiintifice valabile pana astazi, numind podis dealul cu aparenta muntoasa. La 90 de ani de la descoperire, Repedea a capatat blazon de monument al naturii si a devenit intaia rezervatie geologica si paleontologica din Romania. si Consiliul Judetean Iasi a admis, abia dupa o inventariere UNESCO, in 1994, ca natura a mesterit in colina dinspre miazazi a Iasiului o lucrare arhitectonica pretioasa si a decretat protejarea perimetrului de 47,47 hectare si "regim sever" in aflorimentul de nici 5 hectare. Oficialitatile s-au ingrijit si de zona-tampon, impadurita des pentru a stabiliza colina si pentru a atenua eroziunea abruptilor pereti de marne si gresii calcaroase.
De un veac si jumatate, cercetatorii nu mai contenesc cu studiile morfologice, paleontologice, lito si biostratigrafice, geochimice, geofizice, sedimentologice, iar botanistii, cu clasificarea raritatilor floristice. si avifaunistica a devenit arie de interes stiintific, peste 120 de specii de pasari fiind aici declarate ocrotite. Unicitatea colinei se datoreaza si actualei pozitii geografice: la limita dintre Podisul Central Moldovenesc si Campia Moldovei si la intrepatrunderea silvostepei cu padurea.

Doar unu din cinci copaci a ramas infipt in sol
Desi bate spre 400 de metri altitudine, colina Repedea prezinta o concavitate adanca spre afloriment. Are aspect de amfiteatru, cu pereti abrupti, gauriti de caverne. In grotele de aici si-au gasit localnicii refugiu, provizoriu, in timpul razboaielor sau cand natura s-a dovedit prea aspra. Din perioada postbelica, rezervatia a devenit cariera de piatra pentru sarmani, iar spre zilele noastre, pentru posesorii de vile care platesc cel putin 30 lei pe metru cub sa-si fateteze casele ori postamentele locurilor de veci cu preistoricele moluste bivalve.

Din cele cinci poligoane folosite pana nu demult la escalada, doua s-au furat. Nici Politia, nici autoritatile nu pot stopa jaful de la Repedea. Mai mult, spre toamna lui 2007, mii de copaci din zona-tampon au fost doborati si vanduti cu nici 300 lei caruta. Hotii aveau insa frica de Dumnezeu: nu porneau duminica drujbele. Doar in zori si in amurg, carutele impovarate si inmatriculate in… Italia se incolonau pe sosele, sporind localnicilor din Paun, Pietrarie sau Barnova rezervele de lemne pentru foc. Comisarii Garzii de Mediu au socotit atunci ca pe 38,5 ha doar unuia din cinci copaci i-au mai ramas radacinile infipte in sol.

La vederea tapsanului proaspat despuiat, politistii n-au fost miscati. Au invocat proprietatea particulara din perimetrul monumentului naturii. Academia Romana, care a pasat tutela rezervatiei Clubului de Turism si Ecologie "Turistor" Iasi, Primaria Barnova (cu o o bucata insemnata din rezervatie in registrul cadastral) si Consiliul Judetean Iasi au constatat jaful, dar nu au ripostat. Asa-zisii proprietari de padure erau obligati sa asigure paza silvica si nu puteau dobori perdeaua vegetala neautorizati macar de ocoalele silvice Ciurea si Dobrovat. Cardasia dintre autoritatile care i-au improprietarit politic si abuziv pe beneficiarii lemnului furat si proprietarii terenurilor a facut ca despaduririle masive sa fie trecute cu vederea. Un inventar arata lucrul in zeci de spete penale si sumedenie de amenzi contestate, deci neonorate.

Fara protectie
Rezervatia Repedea se degradeaza vizibil. Agentia pentru Protectia Mediului Iasi sau custodele Turistor au organizat in van controale si evenimente si au distribuit degeaba fluturasi pentru constientizarea cetatenilor. Puncte de atractie a studentilor si cercetatorilor, a turistilor, dar mai ales a iesenilor amatori de gratare, care forfotesc vara, platoul si aflorimentul nu sunt patrulate de politisti ori de jandarmi. Poate si de aceea codrii rezervatiei s-au "volatizat", mormanele de gunoaie au sufocat tot mai multe specii rare de plante, iar putinii arbusti au ajuns bordeluri clandestine.

 

Frigul ii determina pe localnici iarna sa continue jaful prin codrii colinei, iar vara sa incarce in carute sau in masini metri cubi sau chiar pereti intregi din zacamant. Desi declarat monument al naturii, dealul Repedea nu a avut niciodata statut de obiectiv turistic. Poate de aceea pitoreasca zona cu "regim sever" nu a fost vreodata ingradita, cu toate ca drumetii care se aventureaza si noaptea risca sa se prabuseasca de la mai bine de 10 metri. Doar vacile in cirezi si oile in turme stiu sa mearga pe muchiile zacamantului si chiar sa ocoleasca monolitii in chip de trovanti din amfiteatrul sarmatian. Acoperit cu sol in strat gros, plafonul grotelor – un imens platou pe care sta infipt releul de radio si televiziune – este valurit, mai ales spre Iasi, acolo unde dealul aluneca spre alt hau. Doar o cruce metalica avertizeaza ca pericolul pandeste dincolo de bratele metalice. Doua containere sunt mereu goale pentru ca drumetii leapada pana acolo gunoaiele.

 

Doar potecile mesterite cu pasul si drumeagurile escavate de roti intretaie laturile domoale ale peretilor calcarosi. Perdeaua de arbusti si grotele zacamantului au devenit latrine pentru ca pe platou nu exista nici macar un grup sanitar. In semipesterile colinei Repedea, trecatorii au lasat amintiri pe pereti, dar mai ales pe pardoseli. Au afumat peretii si, pana acolo unde s-au putut cocota, au scrijelit inscriptii sau au desenat graffiti, mai ales pe arcade si pilastrii calcarosi. Podelele ilustreaza cel mai bine simbioza prezentului cu pretioasa mostenire geologica: carpe adunate in mormane, obiecte din plastic, stive de mangal sau cioburi. Aproape ca nu exista turist care sa nu plece cu calcar oolitic avand captive cochilii sau mulaje ale molustelor sarmatiene, asa cum plantele ori insectele stau ferecate in chihlimbar.

 

 

» Baba de la Repedea
Desi greu incercat in ultimele decenii, amfiteatrul de la Repedea pastreaza o sculptura spectaculoasa. Straturile grezoase cafenii par file groase din piatra pe alocuri asezate matematic in cuvertura calcaroasa. Acolo unde curentii marini s-au sucit in vartejuri, au fost stivuite spiralat. Cateva garlice, prea stramte pentru statul unui om, duc spre "maruntaiele" zacamantului, dar intrandurile sunt blocate cu gunoaie. Altele seamana cu niste chilii arhaice. Un povarnis calcaros si usor inclinat intruchipeaza, in stanga amfiteatrului, una din Babele Bucegiului.


Din dorinta de a salva cel mai pretios sit geologic si paleontologic din tara, numerosi scolari si studenti din Iasi au incercat in cateva randuri sa dea o lectie autoritatilor. Au strans tone de gunoaie, ba mai mult, au facut un inventar, vara, la un sfarsit de saptamana. Asa au constatat ca, intr-o singura zi, pe platoul si in aflorimentul de pe Repedea se strang cel putin 800 de oameni si se aprind cel putin 63 de focuri. Plusul care tinde in natura doar spre minus, si invers, ar fi facut ca vantul sa desfaca, firimitura cu firimitura, zacamantul fosilifer de la Repedea, iar inghetul si vipia sa-l macine in pudra. Chiar daca natura a trudit milioane de ani sa ridice intr-o colina pardoseala Marii Sarmate, a 7-a colina a Iasiului risca sa alunece sau sa dispara mult mai devreme, in doar cateva secunde geologice.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...