24 iunie, Ziua Universală a Iei. Cum a devenit portul tradițional românesc parte componentă a brandului de țară | REPORTAJ ROMÂNIA LIBERĂ

de Maria Capelos

Andreea Tănăsescu, inițiatoarea comunității online „La blouse roumaine“, povestește despre impactul pe care ia îl poate avea în promovarea imaginii României în lume.

„La blouse roumaine“ este o mișcare ce s-a născut în urma mai multor evenimente. „În 2011, Adele (foto), probabil cea mai bună voce a lumii, a apărut în revista Vogue într-o bluză Tom Ford, copie unu la unu a unei cămăși din Transilvania. Eram la Londra când am văzut această imagine și am simțit că este important ca românii să prindă acest val și să arate lumii de unde vine cămașa pe care o purta Adele. Dacă vei căuta acum Adele și Tom Ford, vei găsi și indexarea «La blouse roumaine». Mulți alți designeri internaționali au speculat filonul tradițional românesc, fără a preciza însă originea, sursa lor de inspirație. Singurul care a făcut asta a fost Yves Saint Laurent, care a creat o colecție specială inspirată din picturile lui Matisse. Yves Saint Laurent are meritul de a introduce «la blouse roumaine» ca piesă clasică, universală, în garderoba oricărei femei din lume. Marele designer francez a înțeles faptul că ia nu va ieși niciodată din modă, ea transmițându-se din generație în generație, ca orice veșmânt tradițional“, povestește Andreea Tănăsescu.

De Sânziene se celebrează Ziua Iei

„Acest trend, lansat de designerii internaționali, mi-a reamintit de un proiect pe care l-am dezvoltat în 2006 și care între timp a devenit baza mișcării. La vremea aceea dezvoltam o producție de film colaborativ pentru copii, care era inspirată de basmele și legendele românești.

Scopul proiectului era ca acești copii să creeze conținut original și, printr-o rețea de socializare, să realizeze împreună un film. Foloseam atunci Hi5 și My­Space. Facebook se lansase în 2004, YouTube - în 2005. Eram în timpurile de pio­nierat ale internetului participativ. Șapte ani mai târziu, o serie întreagă de conjuncturi m-au «obligat» să inițiez din nou acest demers colaborativ, care a generat Ziua Universală a Iei. Evenimentul are loc pe 24 iunie, odată cu sărbătoarea solstițială a Sânzienelor și cea creștină a Sfântului Ioan de vară. Așa s-a născut Ziua Iei“, spune Andreea Tănăsescu. 

România trebuie să-și comunice povestea universală

Drumul de la dorință la realitate, de la a transforma o mișcare virală într-o recunoaștere oficială, concretizată printr-o zi dedicată iei românești, nu a fost deloc ușor. Andreea a mers însă tenace pe drumul ei, chiar dacă speranțele erau vagi la început.

„După multe eșecuri nu mai speri, ci doar mergi înainte dintr-un simț al datoriei, un soi de supraresponsabilizare obsesivă care te aduce la un moment dat în locul unde ai visat să ajungi. Mi-am dorit foarte multe, ce-i drept. În primul rând, să conștientizăm valoarea imensă a culturii tradiționale, să ne-o asumăm și să o transmitem mai departe. Or, asta nu se face la comandă, cere timp, răbdare și iubire necondiționată. Nu poți transforma cultura tradițională într-o campanie de relații publice sau de marketing. Aici e vorba de ceva extrem de sensibil care ne conectează la originile noastre, cu identitatea noastră, cu ceea ce suntem cu adevărat. Din perspectivă practică, mi-am dorit ca România să poată avea un instrument sustenabil prin care să își comunice povestea universală, frumoasă, a istoriei. Eram nemulțumită, la fel ca mulți dintre noi, de imaginea nefavorabilă a României prezentată în întreaga lume după 1989 și am căutat soluții practice pentru a ne îmbunătăți imaginea, care să ne fie la îndemână tuturor.“

Prima sărbătoare românească născută în social media

Inițial a fost un film colaborativ, apoi a venit redescoperirea iei, acest veșmânt care a inspirat o lume întreagă în ultimii 100 de ani. De fapt, ia a fost ultima speranță. Mai exact, „La blouse roumaine“ e o comunitate pe Facebook, care a depășit 160.000 de membri. Numele comunității este inspirat de celebra operă cu același nume a pictorului francez Henri Matisse, artistul care a dăruit iei universalitatea în secolul 20. 

„Împreună cu comunitatea, am creat Ziua Universală a Iei, prima sărbătoare românească născută în social media, ce și-a propus să declare ia simbol național și parte componentă a brandului de țară. Cu timpul, «La blouse roumaine» s-a transformat într-o mișcare culturală de promovare a României și a unor valori universale: frumusețe, autenticitate, armonie, echilibru, legătura cu natura, cu originile, cu comunitatea căreia îi aparținem sau pe care ne dorim să o construim la un moment dat.“ 

Andreea știe că drumul e lung și mai trebuie timp până când ceea ce promo­vează ea va deveni o mișcare sustenabilă prin care să-și materializeze toate aceste aspirații, creând produse de calitate, recunoscute și apreciate în întreaga lume. 

Lucrează cu pasiune și bucurie la acest lucru. Caută, observă, se documentează cum evoluează fenomenul identitar în lume.

„La nivel global, am observat că există o deschidere a comunităților către reintegrarea elementelor de vestimentație tradițională în lumea contemporană. Am descoperit o mișcare similară în Mexic, un fel de contrapunct la Black Friday, care se numește vinerea tradițională – Viernes Traditionales. În fiecare vineri oamenii se îmbracă cu haine tradiționale, promovând și susținând astfel artizanii locali. 

În Europa, la acest capitol, Norvegia e pe primul loc. Mișcarea a început după cel de-al Doilea Război Mondial, iar acum aproape că nu există familie fără cel puțin un rând de bunad-uri, așa cum se numește costumul tradițional acolo. Se estimează că 70% din populația Norvegiei deține un bunad, iar valoarea lor totală este de peste 30 miliarde de euro. Cred că avem multe de învățat de la mișcarea din Norvegia referitor la modul în care au reușit să se organizeze și să obțină rezultate concrete. Au un institut specializat, cu o bază de date imensă de modele, producători autorizați, un sistem de certificare bine pus la punct. Există grijă pentru identitate, tradiție și cultură. Poate reușim să prindem din urmă Norvegia, totul e să avem încredere în noi și să beneficiem de politici și legi favorabile“, mai spune inițiatoarea „La blouse roumaine“. 

Politici culturale coerente adaptate erei digitale

De la momentul conștientizării importanței valorizării la nivel imagologic a portului tradițional românesc și până la viralizarea lui a trecut ceva timp. În 2013, ne spune Andreea, „am început să ne schimbăm fotografiile de profil pe Facebook cu imagini în ie. Am reușit să ne conectăm pe întreaga planetă, redescopeream că ia ne unește mai mult ca niciodată. De la prima ediție a Zilei Universale a Iei până la a cincea de care ne apropiem, am evoluat destul de mult“. 

Azi ia, costumul și motivele tradiționale sunt foarte prezente în viața de zi cu zi. S-au format grupuri specializate care recuperează atât motivele, cât și tehnicile de cusut, comerțul a înflorit, reprezentarea României la nivel internațional se face în asociere cu ia, industriile creative preiau cu succes toată această zonă de identitate vizuală tradițională. Există nenumărate inițiative lăudabile atât în diaspora, cât și în România. Ce lipsește, însă, precizează Andreea, „este fundamental pentru această renaștere: lipsesc o politică culturală coerentă și un sistem nou de valorizare a culturii tradiționale adaptat erei digitale“.

Filonul tradițional se păstrează foarte bine

„La blouse roumaine“ se dezvoltă constant, ultimul proiect fiind cel încheiat cu echipa de gimnastică a României, concretizat la Campionatele Europene de Gimnastică de la Cluj. Inițiativa a venit, ne spune Andreea, din partea Ancăi Gheorghe, „căreia aș vrea să îi mulțumesc pe această cale pentru încrederea și libertatea pe care ne-a dat-o în acest proiect. Am îmbrăcat voluntarele de la Campionatul European de Gimnastică care au dus medaliile la premiere în costume tradiționale din mai multe regiuni ale țării. Costumele au fost alese împreună cu specialiștii Muzeului de Etnografie al Transilvaniei, selectate în urma unui apel deschis lansat colecționarilor pe pagina noastră de Facebook.

Am descoperit piese extraordinare, de o valoare inestimabilă, păstrate cu grijă de oameni dedicați conservării patrimoniului nostru cultural: Eugen Vaida, Andreea Ciortea, Daniela Ionescu, Eugenia Cataragiu, dr. Tekla Totszegi, Daniel Nancu, Simona și Cristina Leasa, Bogdana Blaj, Măriuca Verdeș, familia Căpușan. 

Am fost aplaudați la scenă deschisă. Sunt foarte bucuroasă că echipa «La blouse roumaine» a reușit, într-un timp-record, să implementeze și să coordoneze acest proiect, pe care noi l-am considerat un omagiu adus sportivilor și antrenorilor români, care de peste 40 de ani au contribuit imens la reputația României în lume.

În timpul competiției, am avut privilegiul de a colabora cu unul dintre cei mai mari fotografi români, Alex Gâlmeanu, care a realizat albumul competiției, unul dintre cele mai reușite experimente vizuale dedicate costumului tradițional din România. Proiectul va continua, sperăm ca până la sfârșitul acestui an să îl lansăm și în librării“.

40 de ani de la primul 10 olimpic

Istoria personală a Andreei face ca, pentru ea, Nadia Comăneci și gimnastica să aibă o semnificație deosebită. Cu acest idol al copilăriei în minte, în iulie 2016, împreună cu Maria Constantinescu și Radu Ceucă, doi tineri antreprenori de la Londra, au creat un tricou care să celebreze 40 de ani de la primul 10 olimpic, obținut de Nadia Comăneci la Montréal, în 1976. 

Povestea a fost reluată la Campionatele Europene de Gimnastică de la Cluj, pentru care au produs o serie de tricouri promoționale și pe care le-au pus în vânzare, urmând a dona veniturile obținute Fundației Nadia Comăneci pentru susținerea gimnasticii românești. 

Acest proiect a plecat și de la constatarea că cel mai cunoscut moment din istoria sportului românesc începe să fie necunoscut pentru tânăra generație. „Testul a fost trecut cu brio și în curând vom lansa acest proiect online, cu o campanie inedită prin care ne propunem ca 18 iulie să devină Ziua de 10 în onoarea Nadiei Comăneci, una dintre cele mai mari sportive ale planetei“, spune Andreea Tănăsescu. 

În tot timpul discuției noastre, Andreea a ținut să ne corecteze spunându-ne că acest proiect „este pasiunea noastră, nu doar pasiunea mea.

Dacă nu ar fi existat această emoție simțită la nivel global de românii din toată lumea, această mișcare nu s-ar fi născut. Am trăit în străinătate și știu că în diaspora dorul de casă face ca această emoție să fie și mai puternică decât acasă. Ziua Iei există pentru că diaspora a adoptat-o din primul moment. Apoi au urmat românii din țară. Străinii știu mult mai bine decât noi să valorifice și să aprecieze ia și cultura noastră tradițională. Sper să îi întrecem în scurt timp“.

Ziua Iei există pentru că diaspora a adoptat-o din primul moment. Apoi au urmat românii din țară. Străinii știu mult mai bine decât noi să valorifice și să aprecieze ia și cultura noastră tradițională. Sper să îi întrecem în scurt timp.“

CV. IA, ÎN SUA

Ziua Universală a Iei a început în 2013. Autoritățile au preluat evenimentul, ceea ce a însemnat o mare victorie a societății civile. În Statele Unite ale Americii, Ambasada României la Washington a sprijinit obținerea recunoașterii oficiale a Zilei Universale a Iei în capitala americană.

Misiunile diplomatice ale României au fost și sunt aproape de „La blouse roumaine“ în acest demers. Au mai fost încercări de colaborare cu Institutul Cultural Român, dar nu s-au concretizat într-un parteneriat oficial. 

Prima inițiativă importantă de susținere a mișcării „La blouse roumaine“ a venit în 2016, când Guvernul Cioloș a organizat, în contextul Zilei Universale a Iei, o masă rotundă despre ie și cultura identitară, la care au participat reprezentanți ai ministerelor, Academiei Române, muzeelor și industriilor creative. 

 

Comentarii

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate