Mecanica cuantică este atât de ciudată şi împotriva intuiţiei, încât faimosul fizician Richartd Feynman remarca faptul că „încercările de a explica unele dintre consecinţele bizare ale teoriei cuantice au dus la idei năucitoare, cum ar fi interpretarea Copenhaga sau interpretarea multiple-lumi“.
Acum a apărut o nouă teorie, numită ipoteza multiple-lumi interactive, iar ideea este la fel de profundă cum sună. Teoria, publicată în revista Physical Review X, sugerează nu doar că există lumi paralele, ci şi că acestea interac-ţionează cu lumea noastră la nivel cuantic, fiind, aşadar, detectabile. Deşi încă în stadiu de speculaţie, această teorie ar putea ajuta la explicarea unora dintre consecinţele ciudate moştenite de mecanica cuantică.
Teoria este o răsucire a interpretării multiple-lumi din mecanica cuantică – o idee care susţine că toate variantele posibile ale trecutului şi viitorului sunt reale, fiecare reprezentând o lume adevărată, dar paralelă. Această interpretare are, totuşi, o mare problemă: nu este testabilă. Observaţiile pot fi făcute doar din lumea noastră, iar ce se întâmplă în presupusele lumi paralele poate fi doar imaginat.
Însă noua teorie, ipoteza multiple-lumi interactive, sugerează că lumile paralele pot interacţiona la nivel cuantic şi chiar fac asta.
Unul dintre savanţii care au inventat această nouă teorie, fizicianul Howard Wiseman, de la Universitatea Griffith din Brisbane, Australia, aminteşte că, potrivit interpretării multiple-lumi – idee care circulă încă din 1957 –, „fiecare univers se ramifică într-o mulţime de universuri noi de fiecare dată când se face o măsurătoare cuantică. Astfel, se îndeplinesc practic toate posibilităţile – în unele universuri asteroidul care a ucis dinozaurii a trecut pe lângă Pământ, iar în altele Australia a fost colonizată de portughezi”.
Mulţi savanţi au contestat această teorie, pentru că nu avea nici o influenţă asupra universului nostru. Noua ipoteză, propusă de Wiseman şi colegii săi, susţine că există „o forţă universală de respingere între lumile «apropiate», care tinde să le facă mai diferite“. Aceşti savanţi consideră că efectele cuantice pot fi explicate prin calcularea acestei forţe.
Testul suprem pentru aceas-tă teorie va fi reacţia ma-tema-ticii. Poate să calculeze această forţă sau nu? Pot aceste calcule să prezică, pe bună dreptate, efectele cuantice sau nu?
Până se va ajunge la dovezi reale, această teorie alimen-tea-ză imaginaţia. Fizicianul Howard Wiseman spu–ne că posibilitatea ca oamenii să interacţioneze la un moment dat cu alte lumi nu face parte din această teorie, dar „ideea nu mai este deloc o fantezie“. Cine ştie? Poate că într-o zi vom putea privi în aceste lumi paralele, pentru a vedea cum ar fi fost viaţa noastră dacă făceam alegeri diferite.
