€4.6321 $3.9175 £5.2408

Acadeaua, bomboana neurotoxică vândută la locurile de joacă

Modestă și vesel colorată, cu forme dintre cele mai atractive pentru copii, aproape întotdeauna fixată pe un bețigaș (de unde și amintirea de „bomboană cu coadă“ sau „bomboană cu mâner“), ajută copiii mici să experimenteze primele lor manevre nespus de plăcute.

Asociatia Pro Consumatori 0 comentarii

Modestă și vesel colorată, cu forme dintre cele mai atractive pentru copii, aproape întotdeauna fixată pe un bețigaș (de unde și amintirea de „bomboană cu coadă“ sau „bomboană cu mâner“), ajută copiii mici să experimenteze primele lor manevre nespus de plăcute.

Autorii cu simțul realității scriu că acadelele sau dulciurile de forme asemănătoare se fac de când lumea, reinventându-se periodic, deși sunt și mulți dintre cei care pretind că și acadelele s-au inventat (de către George Smith, 1908) și s-au înregistrat (în 1931) tot în America (cu numele lollipop / Lolly pop – nume al unui celebru cal de curse din acel timp). În țările europene, aceste bomboane se numesc în variate feluri, cu nume drăguțe pentru copiii mici, dar și pentru părinții lor (pentru care au conotații extinse, unele cu conotații argotice).

Apariția zahărului pe scară largă în consum a făcut ca producerea acadelei să cunoască o adevărată revoluție: proprietatea zahărului de a se înmuia devenind o masă foarte plastică și ușor de modelat în condiții nepretențioase, cu o mare capacitate de combinare cu variate substanțe care pot îmbunătăți toată gama de caracteristici senzoriale fiind esențială pentru succesul acadelei.

 

„Ținând cont de utilitatea primară a acadelei, este de înțeles că ingredientul de bază al acesteia l-a constituit substanța dulce – la început un produs natural dulce, mai apoi zahărul topit, zahărul candel, zahărul în nenumărate ipostaze. De multe decenii, acadeaua americană este făcută din zahăr de porumb, ingredient care tinde să devină normă peste tot. La zahăr se adaugă substanțele pentru gust și aromă, substanțele de condiționare, cele de păstrare a caracteristicilor ș.a.m.d., adică ceea ce acum poartă denumirea de aditivi, dintre care cei mai mulți nu mai sunt naturali, generând discuții și dispute îndreptățite în legătură cu riscurile pentru sănătatea copiilor pe care excesul de zahăr și consumul de aditivi le implică. Nestăpânita nevoie de altceva (din partea consumatorilor) însoțită de nevoia de mai mult (profit, din partea mediului de afaceri) au făcut ca nevinovata acadea să se complice în tot mai nebănuite combinații care vi­zează compoziția, modul și starea de consum. Considerentele neconvenționale, mereu savante, nepricepute de cei mulți, merg până la consumul acadelelor cu umpluturi din larve, ori cu pulbere de metale nobile comestibile; sunt pe piață și acadele «hi-tech»: în mijlocul acadelei își face jocul o lumină vioaie, ori în acadea se montează o jucărie la modă care se rostogolește prin cavitatea bucală. Probleme noi, și foarte grave, se pare că aduce acadeaua modernă, tot mai diferită compozițional de produsul tradițional atât de îndrăgit“, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

 

Nu voi recomanda consumul acadelelor de către cei mici

 

„Din punctul meu de vedere, nu cred că există ceva mai periculos decât o banală acadea, dacă aleg să mă raportez la întreaga gamă de dulciuri care se comercializează în incinta magazinelor noastre. Conform unui raport elaborat de Nationwide Children’s Hospital la data de 28 februarie a anului 2010, aflăm că înecarea cu mâncare reprezintă cauza principală a rănirii şi a decesului  în rândul copiilor care au vârsta de sub 4 ani. De altfel, majoritatea acestor evenimente nefericite  au fost associate, în primul rând, cu înghiţitul mâncării.

De aceea, sunt nevoit să lansez acest semnal de avertizare în rândul părinţilor, astfel încât să prevină posibilitatea apariţiei unor tragedii, mergând pe ideea că este mai uşor să previi decât să tratezi efectul declanşării unor episoade de înecare sau asfixiere cu mâncare. Mergând pe acelaşi raţionament, nu voi recomanda consumul acadelelor de către cei mici, chiar şi în situaţia în care sunt fabricate manual (handmade). Consumul zahărului este asociat în mod direct de apariţia disbiozei intestinale, întrucât favorizează creşterea microorganismelor patogene în intestin, putând produce numeroase probleme gastrointestinale, alergii sau intoleranţe alimentare. Zahărul este inamicul nr. 1 al sănătăţii copiilor noştri, fiind de părere că un părinte informat nu poate să cadă în capcana întinsă de bolile cronice ale momentului.
Un studiu de specialitate finan­ţat de către specialiştii Universităţii Tehnologice din Slovacia şi publicat în anul 2013 în «Food and Chemical Toxicology», a concluzionat că aditivii alimentari E133 (albastru briliant) şi E131 (albastru patent) pot perturba metabolismul celular în momentul în care pătrund în sistemul circulator. Jarmila Hojerova, coautoare a stu­diului, a somat în mod public ca producătorii bomboanelor tari şi acadelelor să renunţe la cei doi coloranţi menţionaţi anterior, fiindcă intră în contact cu mucoasa limbii pe o perioadă mult mai îndelungată, comparativ cu bomboanele care au o structură mai moale.  Actualmente, consider că nu este suficientă înşiruirea acestora, fiind convins că orice părinte doreşte să fie informat despre acest aspect. Nu trebuie să uităm că E171 (dioxidul de titan) este un aditiv care se regăseşte în foarte multe dintre sortimentele de dulciuri comercializate, pătrunzând destul de uşor în sistemul circulator, imediat după ce traversează zona intestinului. De altfel, ultimele studii efectuate confirmă că aproximativ 40% din şoarecii de laborator care au intrat în contact cu acest aditiv alimentar au dezvoltat ulterior tumori precanceroase. Aşadar, am toate motivele să nu recomand acest dulce bolnăvicios copiilor români, sugerând părinţilor să aleagă întotdeauna deserturile vii care nu conţin zahăr, amidon, arome sau coloranţi de sinteză. În locul acadelei, prefer să-i dau băiatului meu câteva bomboane vegane sau un pumn de fructe deshidratate prin uscare. Aceste deserturi nu conţin aditivi alimentari şi nu sunt procesate termic, conţinând numai acei nutrienţi vii pe care nu-i întâlnim în dulciurile etichetate. Spre deosebire de caloriile goale care vin la pachet cu acadeaua, deserturile vii înglobează vitamine, minerale, fibre, grăsimi sănătoase şi antioxidanţi esenţiali care declanşează o adevărată revoluţie în corpul nostru. În final, te sfătuiesc să alegi înţelept pentru copilul tău, pentru că nu există ceva mai bun decât sănătatea acestuia. Alimentele vii au fost, sunt şi vor fi întotdeauna cele mai eficiente medicamente.“ – nutriţionist Dumitru Bălan.

 

Albastru briliant
poate produce
şi reacţii alergice

 

„Acadelele nu au ce căuta în alimentaţia copiilor noştri deoarece sunt nocive şi lipsite de nutrienţi, dar şi bogate în calorii goale. O acadea este un amestec de E-uri precum E120 (carmin) care poate produce urticarie şi alergii sau E171 (dioxidul de titan) care este absorbit de organism și poate fi găsit în sânge și la nivelul ficatului, splinei și plămânilor aşa cum au demonstrat studiile efectuate pe rozătoare. În alte studii realizate au fost observate scăderi în greutate, leziuni la nivelul ficatului, rinchilor și sistemului cardiovascular, creșteri ale dimensiunii rinichilor, ficatului și splinei. E133 (albastru briliant) este un colorant sintetic obţinut din produse petroliere şi este, în general, folosit împreună cu alţi coloranţi pentru a obţine culoarea dorită de procesator. Într-un studiu în care a fost folosit împreună cu alţi trei coloranţi s-a observat că amestecul a afectat ficatul, rinichii şi tiroida, a crescut nivelul de colesterol, trigliceride, lipide, proteine şi trans­aminaze din sânge şi a scăzut nivelul de hemoglobină şi globule roşii. Albastru briliant poate produce şi reacţii alergice în cazul persoanelor astmatice şi este considerat, de mulţi oameni de ştiinţă, ca fiind cancerigen, în special atunci când este folosit în combinaţie cu alţi coloranţi. Pe lângă aceste aspecte, o parte dintre E-uri alterează flora microbiană şi imunitatea consumatorului. O acadea conţine, pe lângă numeroase E-uri, 96 g zahăr pe 100 g produs, adică o acadea de 12 g conţine circa 10 g de zahăr. În alimentaţia sănătoasă, carbohidraţii rafinaţi nu trebuie să depăşească 10% din totalul caloriilor zilnice, ceea ce înseam­nă că la un copil de 4 ani cu un necesar caloric zilnic de 1300, aproximativ 130 calorii (10 g de zahăr = 40 kcal), însă vorbim doar de zahărul dintr-o acadea. În concluzie, acadeaua este un produs lipsit de nutrienţi şi bogat în calorii goale.
Evitaţi să dați copiilor dvs. astfel de produse“, a precizat Marie Vrânceanu, nutri­ţio­nist specializat în nutrigeno­mică.

 

„Cancerul, obezitatea şi
ADHD-ul, sunt doar câteva dintre bolile care afectează co­piii României. Coloranţii alimentari şi zahărul în exces din produsele alimentare sunt printre factorii principali ai acestor afecţiuni medicale. Spaţiile cu destinaţie loc de joacă pentru copii sunt pline cu dulciuri neurotoxice, de la diferite sortimente de sucuri, jeleuri, până la acadele. Se vinde orice şi oriunde, fără ca vreo instituţie a statului, în speţă Ministerul Sănătăţii, să fie interesată de consecinţele nefaste ale acestor produse asupra sănătăţii copiilor. Această nepăsare a statului român se regăseşte statistic ast­fel: 400 de copii mor anual de cancer, 500 de copii sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer, unul din patru copii este obez, unul din 3 copii este supraponderal, iar unul din 7 copii suferă de ADHD“, a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Citește totul despre:

loading...
Loading...