Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Austria intră în lupta politică de la București

Austria intră în lupta politică de la București

Austria este tot mai prezentă la București, nu doar în mediile economice, ci, mai nou, și în cele politice. Analiștii cred că această schimbare de atitudine este determinată de iminența pierderii unor favoruri financiare pe care România le-a acordat Austriei din 2004 încoace.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

După mitingul din 10 august, presa de la Viena a acordat spații ample evenimentelor, înfierând intervențiile jandarmilor. Surse politice avizate consideră că acest interes subit este legat de noua Lege off-shore votată recent de Parlament, care dă o lovitură puternică firmei OMV, acționarul majoritar al Petrom. Aceasta întrucât, în cazul în care legea offshore va intra în vigoare în forma aprobată de către Parlament, concesionarii zăcămintelor petrolifere din Marea
Neagră vor câștiga mult mai puțin decât și-au propus, pentru că mare parte din bani vor fi încasați de statul român.

 

Cancelarul Austriei a cerut anchetă după miting 

Deși în ultimii ani au avut loc zeci de proteste, televiziunea de stat austriacă ORF a trimis, în premieră, o echipă la mitingul din 10 august. Ziariștii austrieci aflați în piață au fost agresați în momentul în care jandarmii au atacat protestatarii violenți din apropierea lor. Intervenția jandarmilor a fost decretată de către directorul general al ORF drept “inacceptabilă pentru o țară membră UE” .

Imediat, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a condamnat violențele de la București și a cerut clarificări de la autoritățile române, dar și o anchetă.

Mai tranșant, Wolfgang Zinggl, liderul grupului Lista Peter Pilz (centru-stânga) din Parlamentul Austriei, a cerut chiar schimbarea Guvernului de la București, afirmând că „un guvern nou-ales ar fi oricum mai bine plasat pentru a exercita Președinția Consiliului UE și a atribuțiilor aferente”.

La o săptămână după evenimentele din Piața Victoriei, Karl Nehammer, secretarul general al Partidului Popular din Austria (OVP), aflat la guvernare, a declarat că guvernul român distorsionează faptele în legătură cu protestul diasporei din 10 august. Nehammer face apel la Alfred Gusenbauer și Christian Kern, liderul Partidului Social Democrat din Austria (care nu a avut până acum o reacție oficială privind evenimentele din 10 august de la București), și le cere un “răspuns clar” în legătură cu această situație. “În România faptele sunt distorsionate și se aruncă vina pe demonstranți. Încă nu avem o reacție din partea lui Kern sau Gusenbauer. Este incredibil”, a spus secretarul general al OVP, citat de agenția APA. Karl Nehammer denunță, totodată, “deraierea verbală a politicienilor socialiști din România”, evidentă  în ziua protestelor marcate de violențe în urma cărora 450 de persoane au fost rănite. “Au existat amenințări incredibile împotriva celor care se opun guvernării, cum ar fi participanții la protest”, a spus secretarul general al OVP.

 

Darius Vâlcov contraatacă 

O reacție vehementă la presiunile făcute de politicienii austrieci a avut-o Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă. Acesta consideră că reacția Austriei după protestele din 10 august este rezultatul unor înțelegeri între Guvernul de la Viena și președintele Iohannis asupra Legii offshore. Vâlcov aduce ca argument faptul că Iohanis a refuzat să promulge Legea offshore, care ar aduce statului român un plus de 6 miliarde de dolari, după ce ar fi discutat „în privat” cu directorul general al OMV, Rainer Seele, în luna ianuarie, pe această temă. Consilierul economic al premierului a postat și două fotografii, una de la întâlnirea președintelui cu directorul general al OMV și una de la întâlnirea reprezentantului OMV cu Vladimir Putin. “Mr. Seele and Mr. Putin, two good friends”, notează Darius Vâlcov în dreptul celei de-a doua fotografii. Marți, Darius Vâlcov a revenit cu precizări, subliniind că statul român nu mai acceptă „un şantaj” şi că nu este corect ca numai OMV să câştige din Legea offshore. „Anul trecut, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei. Asemenea profituri numai pe partea de OMV. Trebuie discutate aceste lucruri şi nu se mai acceptă un şantaj la statul român. Doar statul austriac să câştige de fiecare dată? S-a putut o dată, acum nu se mai poate”, a spus Vâlcov la DC News.

În replică, OMV Austria a transmis un comunicat, în care precizează că nu va răspunde declaraţiilor făcute de Darius Vâlcov. Totodată, compania a evitat să comenteze proiectul Legii offshore. „Din câte înţelegem, Legea offshore se află încă în proces legislativ şi nu este încă implementată, motiv pentru care OMV nu se vede în poziţia de a comenta acest lucru”, au declarat reprezentanţii OMV, citați de Mediafax.  

 

Sunt rușii în spatele marilor companii austriece? 

În războiul declarat pe față companiei OMV, Darius Vâlcov a lansat și ipoteza că Rusia s-ar afla, de fapt, în spatele OMV.  „Piaţa de capital mondială şi informaţiile pe surse spun că Gazprom este posibil să fie acționar majoritar în OMV. Nu avem certitudinea, dar este o posibilitate mare ca gazul românesc să ajungă în mâinile ruşilor. O soluţie este să venim să reparăm în continuare aceste lucruri”, a spus Vâlcov. 

 

Palada: Austria, placa turnantă a Rusiei în Europa 

Afirmațiile lui Darius Vâlcov sunt susținute și de fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta, Mirel Palada. Acesta afirmă, tranșant, că Austria este “placa turnantă a intereselor Rusiei în Europa”. “OMV este urmașa unui Sovrom înființat de sovietici în Austria în anii '50. România a trebuit să privatizeze Petrom dacă voia să intre în UE și NATO. La întâmplare, România a trebuit să privatizeze Petrom-ul la OMV. Petrom, bijuteria coroanei economiei românești. Petrolul, una dintre cele mai importante resurse ale țării. Erste Bank este tot o bancă austriacă. România a trebuit să privatizeze și principala bancă a țării, BCR, dacă voia să intre în UE și NATO. La întâmplare, a trebuit s-o privatizeze la austrieci. Adică la Erste Bank. BCR, principalul instrument de capitalizare a țării. Banii, fără de care nu mișcă nimic nicăieri. Pădurile României sunt și ele exploatate la întâmplare tot de austrieci. Doar la întâmplare. Nimeni nu-i verifică. Chelesc ce vor. Pădurile, una dintre cele mai importante resurse ale țării. Raiffeisen Bank este o bancă austriacă. La întâmplare. Șeful ei, teoretic civil, zice-se că ar fi ceva mare șef la rezidentura locală. Adică un civil de-ăla cu grade. Șeful Raiffeisen era prin Piață în 2017, la proteste, să gestioneze mișcările tefeleilor. Făcea parte din același grup de presiune ca și ambasadorii care-și dau cu părerea despre treburile interne ale României exact ca niște guvernatori de gubernii”, acuză Mirel Palada. El a mai afirmat că Viena era un soi de centru de influență sovietic în timpul Războiului Rece, deși, teoretic, era de partea cealaltă a Cortinei de Fier. “Așa a și rămas după anii '90. Zilele trecute, Putin a cântat, dansat și petrecut la nunta ministresei de Externe a Austriei. Exact ministerul ăla care-și dădea recent preocupat cu părerea despre România”, spune Mirel Palada.  

 

ONG-urile austriece blochează proiecte 

Darius Vâlcov afirmă că multe proiecte de investiții sunt blocate în România de către ONG-urile care apără interese străine, printre ele aflându-se și VVF din Austria.   “Că vorbim de infrastructură și că vorbim de acest stat paralel care trebuie devoalat, în 2011, ONG-ul VVF din Austria vine și spune «Știți, pe autostrada Lugoj-Deva aveți urși și pentru că aveți urși trebuie să construiți niște tuneluri, și nu costă mai mult decât cu 30 de milioane de dolari, dar trebuie să refaceți tot studiul de fezabilitate». Și statul a refăcut acele lucruri, cei 9 km nici astăzi nu sunt licitați. Dar PSD-ul vine la guvernare și președintele partidului și prim-ministrul întreabă cum rezolvăm problema urșilor. Chemăm specialiști de la Agenția Mediului, convoacă toți șefii de la ocoalele silvice de acolo, toți semnează că în ultimii 40 de ani niciun urs nu a trecut prin acea zonă”, a spus Vâlcov. 

 

Șefa diplomației austriece a venit la București pentru Legea offshore 

Pe 18 iulie a.c., ministrul Afacerilor Externe din Austria, Karin Kneissl, a fost la București, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă și cu omologul său român, Teodor Meleșcanu. Potrivit comunicatelor oficiale, discuțiile s-au axat pe problematici economice și pe detalii privind preluarea de către România  a președinției Consiliului UE de la Austria, care o deține în prezent.  

Jurnalistul Horațiu Pepine afirma, însă, într-un editorial din Deutsche Welle, că vizita oficialului austriac a fost înconjurată de zvonul persistent că adevăratul motiv este Legea exploatărilor offshore, adoptată recent în Parlamentul de la București. Potrivit sursei citate, problema aflată în dispută este tocmai cadrul legislativ pentru companiile străine: “Parlamentul a votat o lege care mărește progresiv impozitele în funcție de prețul gazului și care obligă companiile să vândă jumătate din producție pe piața românească. [...] Plafonarea prețului fusese anunțată anterior la un post de televiziune de Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului, care semnala prețul exorbitant practicat de OMV, în ciuda faptului că beneficiază de condiții de impozitare neobișnuit de favorabile. Anunțul de joi al ministrului Eugen Teodorovici a confirmat că ne găsim într-o situație de criză. Lovitura intempestivă aplicată OMV pare a fi nu o măsură dinainte gândită, ci un răspuns la presiunile pe care compania le exercită asupra guvernului după adoptarea legii offshore. E o situație complicată, iar România pare să fie complet singură în războiul surd al gazelor”.

 

Putin, invitat de onoare la nunta ministrului de externe austriac

Că Austria și Rusia au relații absolut privilegiate o demonstrează și recenta participare a președintelui Vladimir Putin la nunta ministrului de Externe al Austriei,  Karin Kneissl. Aceasta a fost criticată de politicienii din opoziţie după ce l-a invitat pe Putin la nunta sa. Kneissl, nominalizată la postul de ministru de Externe de gruparea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii al Austriei ca independentă, s-a căsătorit sâmbătă cu omul de afaceri Wolfgang Meilinger, în Alpii austrieci. La nuntă au fost prezenți şi cancelarul austriac Sebastian Kurz şi vicecancelarul Hinez-Christian Strache. 

Evelyn Regner, o parlamentară europeană socialistă, a declarat pentru Der Standard că vizita lui Putin reprezintă „o provocare de dimensiuni europene”, având în vedere retorica anti-UE a liderului rus. Ea a adăugat că invitaţia este „ruşinoasă“, notează Politico.

„Cum ar trebui să îşi ducă la capăt Austria promisiunea că preşedinţia Consiliului UE va construi legături şi va fi un mediator onest în aceste condiţii? Ce contribuţii vor să aibă Kurz şi Kneissl pentru a rezolva criza din Ucraina, când ei celebrează în privat cu una dintre părţile implicate în conflict?”, a declarat Andreas Schieder, un parlamentar din partidul de opoziţie SPO. Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkim, a informat pe Twitter că Guvernul de la Viena va fi nevoit să explice că invitaţia nu va afecta politica externă a Austriei.

Dincolo de criticile politicienilor de la Viena, preşedintele rus pare că s-a simțit foarte bine la nunta lui Karin Kneissl, cu care a și dansat. Vladimir Putin a venit însoțit de un cor de soliști cazaci care le-au cântat mirilor și celor aproximativ 100 de invitați.  

 

Sectoarele-cheie ale economiei românești, controlate de la Viena  

România este foarte importantă pentru Austria, dintr-un motiv foarte pragmatic: interesul economic. Peste 7.200 de firme austrice derulează afaceri în țara noastră, în domenii-cheie: petrol și gaze, bănci, asigurări, imobiliare, industria lemnului, construcții ș.a.m.d. Austria este cel de-al doilea partener economic al României. Cele mai importante companii cu capital austriac care operează pe piața românească sunt OMV, Strabag, Erste Bank, Raiffeisen. Schweighofer și Immofinanz. 

 

România, datoare la OMV după privatizarea Petrom  

După 14 ani de la privatizarea Petrom (când pachetul majoritar al “perlei” economiei românești a fost vândut la un preț absolut modic de guvernul Năstase), statul român este în situația de a plăti 434 milioane de euro austriecilor de la OMV. Aceasta, ca urmare a unui angajament asumat față de OMV la momentul privatizării. Mai precis, România s-a angajat, în 2004, să le plătească austriecilor, timp de 30 de ani, cheltuieli cauzate de închiderea sondelor, potrivit e-nergia.ro. Un raport al OMV postat pe site-ul companiei la finele anului trecut arăta că, per total, cheltuielile cu închiderea sondelor se vor ridica la 1,62 miliarde de euro. Din suma totală, 434 milioane de euro ar urma să fie plătite de statul român. Altfel spus, austriecilor li s-a pus pe tavă petrolul românesc, pentru exploatarea căruia aceștia au plătit redevențe foarte mici, de neimaginat oriunde în lume, iar acum  Guvernul le datorează și bani. De altfel, anul trecut, OMV a dat în judecată statul român în urma refuzului acestuia de a face o serie de alte plăți asumate prin contractul de privatizare al Petrom.    

 

Schweighofer a devastat pădurile românești 

Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer a fost în centrul unui mare scandal anul trecut, după ce s-a dovedit că a exploatat ilegal milioane de metri cubi de lemn din pădurile românești.

Schweighofer a intrat pe piaţa românească în 2003, înființând trei fabrici de cherestea şi două fabrici de producţie a panourilor din lemn. După izbucnirea scandalului, Organizația internațională Forest Stewardship Council (FSC), care supraveghează tăierea responsabilă a pădurilor din întreaga lume, a retras definitiv certificarea pentru lemnul procesat de grupul austriac Schweighofer.  Ca urmare, lemnul procesat de Schweighofer, tăiat din pădurile României, nu a mai putut fi certificat ca fiind sustenabil și nici vândut sub egida FSC pe piețele internaționale.

Potrivit unei anchete a Rise Project, banii corporației Holzindustrie Schweighofer au fost direcționați spre politicieni, funcționari și afaceriști cu probleme penale.  . Potrivit jurnaliștilor, firma austriacă a fost favorizată în mod direct de statul român prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva, al cărei șef este judecat împreună cu Viorel Hrebenciuc pentru fapte de corupție și sprijinirea unui grup infracțional organizat. 

 

Sebastian Vlădescu, cercetat penal în dosarul Swietelsky 

Și alți politicieni de top din România sunt prinși în ițele unor afaceri dubioase derulate de firme austriece în România. Este și cazul fostului ministru al finanțelor, Sebastian Vlădescu, pentru care președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală, după ce DNA a solicitat anchetarea sa pentru două infracţiuni de luare de mită. Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa de către asocierea de firme Swietelsky – Wiebe – Takenaka. Dosarul a trecut granița, autoritățile austriece efectuând percheziții la sediile firmei Swietelsky. Investigaţia vizează foşti angajaţi ai companiei, suspectaţi că au “acţionat în mod ilegal” în legătură cu atribuirea unor contracte publice în România în urmă cu câţiva ani, notează zf.ro. Compania Swietelsky este specializată în construcţii feroviare, rutiere şi civile. 

 

Klaus Iohannis, legături periculoase cu firmele austriece 

Presa a relatat în numeroase rânduri despre legăturile dintre președintele Klaus Iohannis și managerii unor companii austriece care derulează activități în România. Este de notorietate legătura dintre Iohannis și șefii firmei Holzindustrie Schweighofer, firma austriacă acuzată și criticată pentru defrișările masive și pentru modul în care achiziționează materialul lemnos din pădurile României, care nu a fost anchetată sau sancționată de autoritățile române. Potrivit cotidianul.ro, există suspiciuni rezonabile privind implicarea directă a președintelui Klaus Iohannis în protejarea afacerilor controversate ale firmei austriece. De menționat că finul lui Iohannis, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei, are o relație specială cu patronul companiei Holzindustrie Schweighofer. Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis s-a fotografiat iarna trecută, la schi, cu un angajat al firmei Holzindustrie Schweighofer.  

Comentarii

loading...