7.7 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăȘtirile zileiAvionul prezidențial al României devine cisternă pentru avioanele americane

Avionul prezidențial al României devine cisternă pentru avioanele americane

În Statele Unite se execută un program de reconversie în urma căruia fostul avion de lux al României, un Boeing 707, amenajat inițial pentru transportul șefului statului român, va fi transformat în “avion – cisternă” destinat realimentării în zbor a avioanelor Forțelor Aeriene și Forțelor Navale ale Statelor Unite.

Revitalizarea și transformarea avionului Boeing 707 se realizează la o bază aeriană din San Antonio (statul Texas).

Istoria acestei aeronave este interesantă. Două avioane identice, model Boeing 707, au fost fabricate în SUA n anul 1974 și au fost cumpărate de România comunistă pe baza bunelor relații existente la acel moment între Ceaușescu și Statele Unite. De la bun început, aceste avioane au servit pentru călătoriile oficiale ale cuplului Ceaușescu. După căderea comunismului, doar unul dintre cele două avioane, încă apt de zbor, a fost trecut în patrimoniul Companiei Romavia, subordonată Ministerului Apărării Naționale al României, și a fost folosit în delegații de șefii de stat din acei ani – Ion Iliescu și Traian Băsescu. Compania Romavia a fost desființată iar în anul 2010, iar fosta aeronavă prezidențială Boeing 707 a fost retrasă din exploatare în România, fiind socotită prea veche pentru a mai transporta demnitari.

Ulterior, avionul a fost vândut de statul român unei firme din Statele Unite, contra unei sume de circa 2,6 milioane de dolari. Potrivit presei americane, din anul 2013 până la sfârșitul anului 2019, acest avion a fost ținut în conservare în Statele Unite însă nu mai zburat deloc.

Programul de reconversie a început în anul 2020, după ce firma americană care deține avionul a acceptat să participe la un program, inițiat de Pentagon, pentru suplimentarea flotei de avioane – cisternă destinate realimentării avioanelor de luptă, cum ar fi cele de tip F-16, pentru a le crește autonomia de zbor.

 

Ce rol va avea fostul avion prezidențial al României?

Avionul Boeing 707 va fi integrat în flota destinată realimentării în zbor a avioanelor de luptă ale Forțelor Navale și ale Forțelor Aeriene ale Statelor Unite.

Mai are România un avion pentru șeful statului?

Nu, România nu mai are un asemenea avion VIP, iar înalții demnitari români călătoresc de obicei cu avioane închiriate de la companii civile.

 

„Este mai economic din punct de vedere financiar să avem o aeronavă prezidențială. Cel care s-a opus a fost Traian Băsescu, probabil din populism”

Victor Ponta,

Fost prim-ministru

„Mie mi-e ruşine când văd că ţări mult mai mici decât noi au avioane ale statului”

Dan Mihalache,

Fost şef al Cancelariei prezidenţiale

 

În perioada României comuniste, principalul scop al existenței flotei prezidențiale nu era luxul, ci siguranța. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Ceaușescu avea la dipoziție nu un singur avion prezidențial, ci două, identice, astfel ca, oricând, unul dintre ele să fie apt de zbor. După căderea comunismului, șefii de stat ai României nu au mai avut alte avioane speciale, ei folosind însă, până prin anul 2010, tot avionul pe care îl cumpărase fostul dictator Nicolae Ceaușescu. După anul 2010, Administraţia Prezidenţială a Româinieri a  folosit uneori pentru cursele internaționale un avion Airbus închiriat de la Compania Tarom.

Pe de altă parte, în repetate rânduri, în perioada în care acest avion era în patrimoniul Companiei Romavia (subordonată MApN), atât Romavia cât și Serviciul de Protecție și Pază din România au sugerat că ar fi nevoie de un avion prezidențial nou. Totuși, această propunere de achiziție nu a fost pusă în aplicare, din cauză că ar fi necesitat fonduri exorbitante.

Unul dintre obstacolele în calea acestui program au fost și divergențele dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, în perioada în care primul era șef de stat, iar al doilea era prim-ministru.

Un detaliu important este că avioanele prezidențiale nu se produc în serie, ci necesită o comandă specială și sunt, de obicei, unicat. Echipamentele de comunicații sunt de cele mai multe ori instalate de țara care folosește avionul – nu de țara care a produs avionul – tocmai pentru a asigura un grad sporit de confidențialitate și de protecție în ceea ce privește persoanele aflate la bord și comunicațiile acestora.

Este de amintit, în acest context, și un incident încă neelucidat, când avionul de fabricație rusească în care călătorea președintele Poloniei s-a prăbușit în Rusia, iar toți oamenii de la bordul avionului, inclusiv președintele, au murit.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Rezultate fotbal: România a pierdut cu 2-3 în fața Columbiei. La EURO 2024 va înfrunta Ucraina

Naţionala de fotbal a României a fost învinsă de reprezentativa Columbiei cu scorul de 3-2 (2-0), loc marţi seara, pe Stadionul Civitas Metropolitano din...

Un judecător i-a impus restricții de comunicare lui Donald Trump

Judecătorul din procesul penal al lui Donald Trump la New York i-a impus marţi restricţii de comunicare, în special în ceea ce priveşte martorii,...

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...
Ultima oră
Pe aceeași temă