Încă de la intrarea în UE, adică de 12 ani, România se află sub monitorizare MCV. Occidentul îi cere României să combată corupția, dar e mai puțin exigent față de încălcările drepturilor omului – unele dintre ele fiind comise de autoritățile române chiar sub pretextul campaniei anticorupție, avertiza, recent, Doug Henderson, un fost ministru britanic din guvernul Tony Blair.
“Există tot mai multe temeri că i-am pus pe români să rezolve o problemă fără să explicăm că suntem interesați și de modul în care o rezolvă”, explica fostul oficial britanic.
România a devenit țara din UE care încalcă cel mai des drepturile omului, acumulând aproape 300 de asemenea cazuri, confirmate de CEDO, în ultimii patru ani.
În privința tratamentului inuman și degradant, România se află doar în urma Rusiei între cei 47 de membri din Consiliul Europei, iar cu privire la încălcarea dreptului la un proces corect, singurele țări europene cu abateri mai grave ca România sunt Rusia și Turcia.
Dintre cele 104 abateri găsite în România de CEDO pentru tratament inuman și degradant, cele mai multe s-au produs în detenție. Închisorile românești sunt supraaglomerate, au celule insalubre și sunt sufocate de ploșnițe și de șobolani.
O altă problemă se referă la presiunile exercitate asupra justiției. Marius Iacob, adjunctul fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, anunța acum câteva luni că Direcția Națională Anticorupție are în lucru 300 de dosare legate de magistrați. Într-o asemenea situație, acei magistrați sunt vulnerabili și pot fi influențați sau șantajați.
Există suspiciunea că sute de oameni au ajuns în închisori în urma unor anchete țintite sau motivate politic, a relațiilor ascunse între diferiții piloni ai sistemului judiciar și a presiunii asupra justiției. Acești oameni sunt ținuți în condiții de detenție îngrozitoare.
Direcția Națională Anticorupție a fost supusă unei evaluări interne, după ce s-a aflat că fostul ei procuror-șef, Laura Codruța Kövesi, își încuraja subordonaţii să facă presiuni prin investigațiile lor asupra premierului și a unor miniștri.
“Acest lucru a fost urmat de dezvăluirile conform cărora doi procurori DNA de rang înalt au obligat în 2015 un martor să fabrice dovezi împotriva fostului deputat Sebastian Ghiță, proprietar de televiziune, martorul fiind ameninţat că familia lui ar suferi dacă nu va coopera”, explică James Wilson, șeful International Foundation for Better Governance (AISBL) – o organizație neguvernamentală de la Bruxelles.
Potrivit acestuia, există îngrijorări și cu privire la rolul ascuns al serviciilor secrete în dirijarea urmăririlor penale anticorupție. Atât SRI, cât și DNA au fost acuzate că ar submina independența Justiției.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul responsabil cu reglementarea activității judecătorilor și procurorilor, avea un protocol secret cu SRI cu scopul de a influența judecătorii să ia decizii în interesul serviciilor de informații și al DNA, ceea ce este inacceptabil pentru orice standard european. Existența unor astfel de protocoale reduce încrederea în sentinţele sistemului de justiție din România.
“Trebuie să susținem președinția românească a Consiliului European, dar situația privind drepturile omului, statul de drept și independența justiţiei nu corespund așteptărilor noastre pentru un membru al UE, cu atât mai puțin pentru cel al președintelui Consiliului”, subliniază James Wilson, directorul fondator al AISBL.
Sentințele bazate pe rechizitoriile din timpul lui Kövesi pot fi anulate
Guvernul de la București ia în considerare amnistia pentru condamnările de corupție și dare de mită decise în perioada în care Laura Codruța Kövesi a condus DNA, explică un articol prezentat în publicația New Europe.
Această discuție apare după ani de acuzații din ce în ce mai grave privind tacticile nelegale care erau folosite pentru a obține o rată de condamnare impresionantă, de 92 la sută, pe baza rechizitoriilor DNA. La rândul lui, fostul ministru britanic al Forțelor Armate, lordul Robathan, opina că revocarea lui Kövesi a lăsat „România la o răscruce de drumuri, acum liberă să liniștească îngrijorările cu privire la un sistem de justiție politizat și să treacă la unul care prioritizează libertatea individului și domnia legii”.
Lordul Robathan se teme că, de-a lungul regimului Kövesi la DNA, „din păcate, multe dintre victoriile anticorupției care au fost lăudate ar putea fi o consecință a corupției și a protocoalelor de colaborare ilegitime între autorități, de multe ori cu prețul drepturilor omului, libertăților civile și independenței judiciare”.
Poate cel mai problematic aspect la activităților DNA a fost colaborarea apropiată cu SRI. DNA și SRI sunt instituții de care țara are nevoie, atâta vreme cât ele funcționează în parametri determinați de lege și de principiile justiției. În urma acuzațiilor lansate la adresa DNA sub conducerea lui Kövesi, Guvernul de la București trebuie să ia o decizie și s-ar putea să nu aibă de ales și să ofere o amnistie pentru, poate, mii de condamnări care nu mai pot fi considerate justificate, susțin analiștii occidentali.
