“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 este constituţională în raport cu criticile formulate”, se precizează într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.
Şeful statului a transmis, pe 19 aprilie, CCR sesizarea de neconstituţionalitate privind acest act normativ.
În sesizare, preşedintele Iohannis amintea că pe 13 octombrie 2016, Guvernul, precum şi un grup de senatori au formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei, solicitând instanţei constituţionale să constate că Parlamentul a aprobat această lege cu nerespectarea dispoziţiilor privind procedura de adoptare a legii după reexaminare, ca urmare a solicitării preşedintelui României, a dispoziţiilor privind principiul bicameralismului, precum şi pe cele referitoare la calitatea legii. Şeful statului arăta că în parcurgerea procedurilor legislative parlamentare, ca urmare a pronunţării deciziei CCR, Parlamentul a adoptat Legea pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei în forma actuală.
El preciza că, în 2016, legea a fost declarată neconstituţională, în integralitatea sa, de către CCR. Şeful statului afirma că în acest context, Parlamentul avea obligaţia de a constata încetarea de drept a procedurii legislative iniţiale în privinţa legii de aprobare a OUG nr. 4/2016 şi de a identifica soluţia constituţională cu privire la soarta actului normativ, având în vedere că dispoziţiile din Constituţie impun ca Legislativul să se pronunţe prin lege fie în sensul aprobării, fie în cel al respingerii unei ordonanţe a Executivului.
Preşedintele Iohannis constata că Parlamentul a decis să nu înceteze procesul legislativ în privinţa acestei reglementări şi a considerat că decizia CCR a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii.
Totodată, şeful statului susţinea că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele au fost modificate, deşi acestea nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate, în timp ce altele au fost introduse fără ca acestea să aibă vreo legătură cu forma iniţială a actului normativ sau să se fi regăsit în conţinutul său, aşa cum aceasta a fost supusă controlului de constituţionalitate.
Astfel, el indica unele modificări ale legii care prevăd că titlul de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziţiei de retragere a acestuia şi că diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, iar prin derogare de la Legea contenciosului administrativ instituţia emitentă introduce acţiunea în anulare a diplomei, în termen de un an de la data dispoziţiei de retragere a titlului.
Şeful statului preciza că pentru aceste noi reglementări, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării, întrucât acestea nu numai că nu au făcut obiectul sesizării de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nici al controlului CCR, dar nu au făcut parte nici din forma iniţială a legii supuse controlului de constituţionalitate.
El mai arăta că din legea criticată lipsesc dispoziţiile cuprinse la art. unic pct. 1-5, 7-8, 12, 14-16, 18-23 referitoare la modificarea Legii nr. 1/2011, astfel cum acestea erau prevăzute în legea adoptată în prima fază, anterior realizării controlului de constituţionalitate.
“Întrucât asupra acestor prevederi instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat prin efectuarea controlului de constituţionalitate, considerăm că eliminarea acestor dispoziţii s-a făcut cu depăşirea limitelor deciziei Curţii Constituţionale”, spunea Iohannis, subliniind că Parlamentul a depăşit limitele reexaminării în acest caz.
