Unul dintre principalele puncte de divergenţă este dacă să fie anunţate anul acesta ţinte mai ambiţioase pentru combaterea schimbărilor climatice. Conform acordului de la Paris privind schimbările climatice, obiectivele pentru anul 2030 trebuie decise în 2020.
Statele participante la COP25 nu s-au înţeles încă nici asupra ajutorului financiar care ar trebui acordat statelor mai sărace pentru a face faţă provocărilor generate de schimbările climatice.
Mai multe ţări au exprimat deja rezerve faţă de noul document, printre ele numărându-se Brazilia, Arabia Saudită sau Rusia, care protestează faţă de faptul că se acordă mai multă atenţie oceanelor în detrimentul spaţiilor continentale, în timp ce Uniunea Europeană a cerut obiective mai ambiţioase.
Textul propus menţionează Articolul 6 al Acordului de Paris, ce face referire la reglementarea pieţelor de carbon şi a provocat dispute între participanţii la COP25.
Mişcarea ecologistă Fridays for Future şi ţările care cer urmărirea unor ţinte mai ambiţioase critică această conferinţă pentru lipsa rezultatelor concrete.
Ministrul spaniol al tranziţiei ecologice, Teresa Ribera, gazdă a reuniunii, a recunoscut că ne aflăm într-un ”moment dificil”. Acţiunile împotriva schimbărilor climatice trebuie ”să răspundă la ceea ce solicită ştiinţa, cetăţenii şi guvernele”, a subliniat ea.
Preşedinta conferinţei, chiliana Carolina Schmidt, le-a acordat participanţilor o pauză pentru a studia proiectul de document propus, înaintea reluării dezbaterilor
