Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Corespondență din Varșovia. Polonezii, în marş pentru afirmarea independenţei

Corespondență din Varșovia. Polonezii, în marş pentru afirmarea independenţei

„Vrem în Uniunea Europeană, dar să fie una a naţiunilor, nu o Uniune Sovietică“, spune un participant la marș.

Rl online 0 comentarii

 

Deşi a fost interzis de primărie, Marşul anual al Independenţei, organizat de Ziua Naţională a Poloniei, s-a desfăşurat şi a avut o amploare mai mare ca oricând la Sărbătoarea Centenară. Mesajul este şi de afirmare a suveranităţii faţă de autorităţile de la Bruxelles, despre care polonezii spun că îngrădesc libertăţile economice ale ţării.

În Polonia, „tinerii frumoşi şi liberi“ sunt mai degrabă naţionalişti. Au ieşit cu zecile de mii pe străzile Varşoviei de Ziua Naţională, cu steaguri, şi cu banderole alb-roşii în ceea ce se cheamă Marşul Independenţei. Michał, în vârstă de 17 ani, este unul dintre ei. A venit, însoţit de tatăl său, tocmai dintr-un oraşel din nordul Poloniei pentru a participa pentru prima dată la marşul anual. Are în gând nu numai onorarea înaintaşilor care în 1918 au recâştigat independenţa Poloniei după 123 de ani de lipsă de statalitate, dar şi etapa pe care o parcurge ţara în
prezent.

Spune că este benefică apartenenţa Poloniei la Uniunea Europeană ca piaţă comună, dar vrea o economie mai liberă, nu cea a suprareglementării şi a directivelor impuse acum de la Bruxelles.

Ziua de 11 noiembrie a fost o sărbătoare naţională în perioada interbelică şi se celebra prin marşuri şi parade militare, însă în regimul comunist a fost interzisă. Oarecum în clandestinitate, polonezii au continuat, însă, să o sărbătorească.

Paradoxal, o astfel de adversitate a avut-o Ziua Independenţei, acum, din partea autorităţilor locale. Primarul Hanna Gronkiewicz-Waltz, membră a formaţiunii politice Platforma Civică, de opoziţie, a refuzat să dea autorizaţia organizatorilor tradiţionali, reprezentanţi ai dreptei conservatoare, motivând că la Centenar nu este nimerită prea multă „adversitate naţionalistă“.

La drept vorbind, marşul a avut în istoria sa de peste un deceniu şi câteva momente stridente sau violente, inclusiv incendierea, în anul 2013, a monumentului Tęcza, reprezentând un curcubeu, care este, de asemenea, şi simbolul mişcării pentru drepturile minorităţilor
sexuale.

Având însă încurajarea partidului de guvernământ Lege şi Ordine, şi chiar prezenţa la cel mai înalt nivel prin preşedintele Andrzej Duda, marşul nu numai că s-a desfăşurat întru sfidarea primăriei, dar a avut o amploare mai mare ca oricând.

„Poliţia a anunţat 200.000 de participanţi“, este încântat Janusz, în vârstă de 54 de ani. „Sigur că o să vină presa germană să spună că am fost numai câteva zeci de mii.“ Nemulţumirile sunt mari în rândul participanţilor pentru felul în care presa străină a relatat ieşirea lor în stradă de anul trecut. Pornind de la organizatorii oficiali, mai multe ziare şi televiziuni au extrapolat şi au afirmat că aproximativ 60.000 de naţionalişti extremişti au ieşit în stradă cu mesaje anti-UE. Obiecţiile sunt duble: că a fost
subestimat deliberat numărul participanţilor, dar şi că au fost echivalaţi cu toţii ca fiind radicali. „S-au nimerit să spună tocmai de noi, polonezii, că suntem nazişti...“, spune scandalizat Janusz, făcând trimitere la suferinţele conaţionalilor săi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sub ocupaţia germană.

În marea de steaguri poloneze sunt foarte vizibile şi drapeluri ale Slovaciei şi Ungariei. Ádám a venit împreună cu un grup de 30 de colegi şi prieteni la Varşovia. Cei mai mulţi sunt din Budapesta, unul este de lângă Lacul Balaton. Nu este neapărat o solidaritate în cadrul Grupului Visegrád. Ádám spune că ei nici măcar nu îl susţin pe Viktor Orbán, şi că drumul lor în Polonia nu reprezintă un demers cu conotaţii politice. „Vrem doar să fim alături de oamenii de rând. Să ne arătăm prietenia faţă de polonezi“, conchide.

Leszek are 27 de ani, este din Varşovia şi a venit la miting pentru a aduce omagiile sale generaţiilor care au readus independenţa Poloniei. Nici el nu are simpatii politice foarte clare. „Noi, aici, votăm mai mult împotrivă“, zâmbeşte. Spune că, din punct de vedere al valorilor de bază, el este conservator, dar în ceea ce priveşte abordarea economică este mai degrabă o persoană care vrea ca economia să fie lăsată cât mai liberă. În Polonia nu este un partid sau o alianță care să combine cele două aspecte urmărite, aşa că votul merge în funcţie de realităţile imediate.

Janusz este şi el conservator şi afirmă că aceasta nu înseamnă că societatea poloneză îi respinge pe cei care sunt altfel. „Eu însumi sunt protestant într-o ţară catolică“, spune. Deschidere există şi este nemulţumit de modul în care presa internaţională şi oficiali de la Bruxelles au zugrăvit Polonia, mai ales sub aspectul că polonezii ar fi împotriva UE. Obiecţia este numai că acum blocul continental reprezintă mai mult Germania şi Franţa, dar şi că se deviază tot mai mult către un proiect federalist. „Vrem în Uniunea Europeană, dar să fie una a naţiunilor, nu o Uniune Sovietică, pentru că ştim cum este“, a conchis acesta.   

Adrian Panaite 

 

 

„Sub steagul Poloniei, pentru care și-au vărsat sângele părinții noștri, e spațiu pentru toți“

Președintele conservator polonez Andrzej Duda, aliat al formațiunii de guvernare Partidul Lege și Justiție, a participat în primele rânduri la demonstrația de sărbătorire a împlinirii a 100 de ani de la declararea independenței Poloniei.

Andrzej Duda i-a salutat pe toți cetățenii polonezi care au ales să participe la mitingul de duminică. „Vă mulţumim că aţi venit aici pentru Polonia, şi că aţi adus steagul alb şi roşu pentru care părinţii, bunicii şi străbunicii noştri şi-au vărsat sângele“, a declarat preşedintele Andrzej Duda, la începutul paradei. „Există spaţiu pentru toţi sub steagurile noastre“, a adăugat acesta, citat de Mediafax. La câteva sute de metri în spatele coloanei guvernamentale, participanţii purtau pancarte pe care scria „Dumnezeu, onoare, patrie“ şi au lansat fumigene, împânzind străzile din Varşovia cu un fum de culoare roşie. Unii dintre aceştia au scandat: „Mândria, mândria, mândria naţională“ şi „Ieri a fost Moscova, astăzi Bruxelles-ul ne îndepărtează de suveranitatea noastră“.

„Vreau să mergem pe sub steagurile noastre alb-roşii împreună şi într-un aer de bucurie. Să-i onorăm pe cei care au luptat pentru Polonia şi să ne bucurăm că ea este liberă, suverană şi independentă“, a spus Andrzej Duda, înainte de a conduce mulţimea de aproximativ 200.000 de polonezi care scandau „Glorie şi laudă pentru eroi!“.   

George Coman

Comentarii

loading...