Iniţiatorii proiectului de lege privind educaţia timpurie susţin că pentru creșe, impactul bugetar al creditului fiscal de 1.500 de lei/lună este nesemnificativ chiar şi fără a lua în calcul costurile de capital și cele de operare a creșei de care statul ar fi degrevat.
În susținerea acestei afirmaţii ei dau următorul exemplu:
– Mama angajat cu salariu brut de 3.620 de lei (media între salariul minim și salariul mediu), salariu net 2.120 lei;
– Indemnizație de concediu de maternitate 1.700 lei (80% din salariul net);
– Revine la muncă după 1 an de concediu de maternitate. Poate reveni si mai tarziu sau mai devreme, în funcție de situația personală;
– Copilul beneficiază de creșă timp de 2 ani (după 1 an, până la 3 ani).
În primul an din cei doi (mama revine la muncă cu același salariu), impactul bugetar lunar îl calculăm ca fiind: impozit și contribuții plătite de mamă (1.500 lei) + indemnizația de concediu de maternitate, care nu mai este primită de mama reîntoarsă la muncă (1.700 lei) – credit fiscal (1.500 lei).
Observăm că, în primul an rezultă ca bugetul nu pierde, dimpotrivă – câștigă în plus 1.700 lei/lună, suficient cât să acopere și cheltuiala cu creditul fiscal din al doilea an de creșă.
Practic, din acest exemplu de calcul (bazat pe o situație realistă, mediană) rezultă ca bugetul consolidat obține venituri suplimentare, altfel spus, nu are cost cu măsura, conchid aceştia.
