Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum a fost furat statul român cu peste 360 de hectare

Cum a fost furat statul român cu peste 360 de hectare

În Năvodari au apărut, din 1990 până acum, 364,5 ha de teren nou, adică 3.645.000 mp. Primăria și l-a însușit ilegal, prin hotărâri de consiliu adoptate timp de 11 ani. Acum statul român vrea să-și dobândească drepturile, în instanță.

Cristian Hagi 0 comentarii

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin DGFP Galați, a trimis în instanță, într-un dosar pe rol, în februarie 2019, un document care face lumină în jaful despre care vorbim. În dosarul deschis de Apele Române, care vrea să-și recupereze bunurile, Ministerul Finanțelor invocă, pe cale de excepție, nelegalitatea mai multor hotărâri de consiliu local al orașului Năvodari din 2003, 2011, 2012 și 2013 prin care „domeniul public al statului român a fost inclus în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public, respectiv privat al orașului Năvodari, prin schimbarea nelegală a regimului juridic și în absența unui act normativ translativ de proprietate“.

 

O extindere a teritoriului de 364 ha

În acest document oficial, MFP precizează foarte clar: din analiza memoriilor care au însoțit Planurile Urbanistice Generale 1994 și 2002, se reține că anterior anului 1990, teritoriul administrativ al orașului Năvodari cuprindea o suprafață de 6.912,5 hectare, din care suprafața de 400,79 hectare reprezenta suprafața trupului Mamaia Nord. Din raportul Curții de Conturi a României, înregistrat în Năvodari în anul 2017, rezultă că suprafața administrativă a terenurilor de pe raza UAT Năvodari, valabilă la 31 decembrie 2016, este de 7.277 ha, rezultând o extindere a teritorului administrativ al orașului Năvodari cu o suprafață de 364,5 hectare, adică 3.645.000 de metri pătrați.

 

„Prin fraudă de la lege“

„Această extindere a suprafeței teritorial-administrativă a orașului Năvodari s-a realizat prin fraudă de la lege, în sensul că extinderea cu 364,85 ha s-a realizat prin însușirea domeniului public al statului“, spun reprezentanții Ministerului Finanțelor. Suprafața aceasta este compusă din 6,526 ha, reprezentând suprafața malurilor estic, vestic și nordic ale lacului Siutghiol, aflate pe raza teritorială a UAT Năvodari, din care dome-
niul public al statului în zona Mamaia Nord este de 4,25 ha. 52,83 ha reprezintă terenul câștigat din lac în perioada 1983 - 1987, prin aportul de pământ rezultat de la lucrările canalului Dunăre-Marea Neagră. 120 ha reprezintă extinderea trupului Mamaia Nord. Un ordin al prefectului din 1991 care aproba PUG-urile a fost revocat, pentru că nu mai corespunde realității din teren. În fine, 185.494 ha reprezintă suprafața terenului câștigat atât din mare, cât și din lacul Siutghiol, prin lucrările de consolidare a malurilor lacului (estic, nordic și vestic), edificate în perioada 2002 - 2018 de către proprietarii terenurilor riverane lacului.

 

Certitudinea Ministerului Finanțelor Publice

MFP exprimă mai multe certitudini. Prima este că zona de protecție a lacului Siutghiol nu a aparținut decât – în exclusivitate – statului român, fiind un bun imobil de interes public național. A doua certitudine este că lucrările de consolidare a malurilor lacului Siutghiol sunt lucrări de interes public național, fiind edificate pe terenul preexistent al statului român cu scopul stopării fenomenului de eroziune. Prin aceste lucrări hidrotehnice au rezultat suprafețe de teren câștigate din lacul Siutghiol. A treia certitudine este că, la momentul primelor inventarieri ale domeniului public/privat al orașului Năvodari, suprafața totală a zonei de protecție era de 6,426 ha. În 2004 a intrat în vigoare Legea 210, care prevedea diminuarea zonei restrictive de la 15 la 5 metri liniari față de țărm. Legea, însă, spune MFP, nu a avut drept efect și scoaterea din domeniul public al statului român a fâșiei de teren scoasă din regimul restricției de închiriere sau concesionare, întrucât regimul juridic al proprietății publice este reglementat de Legea nr. 213/1998, iar Legea 31/2004 a avut drept obiectiv exclusiv modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, nu și a Legii 213/1998. A patra certitudine este că delimitarea zonei de protecție nu se poate face decât de statul român, prin ANAR, iar așa-ziza delimitare realizată de orașul Năvodari s-a realizat cu încălcarea legii, iar suprafețele incluse în inventarul domeniului public/privat al orașului au fost determinate în mod empiric, fără măsurători detaliate.

 

Era nevoie de o lege organică

A cincea certitudine: teritoriul administrativ al orașului Năvodari s-a extins de la 6.912,15 ha, în 1990, la 7.277 ha, în 2016, „în absența unor acte normative cu forță juridică superioară hotărârilor de consiliu local. Extinderea teritoriului administrativ al orașului Năvodari se putea face doar prin transmiterea bunurilor din domeniul public al statului – malurile lacului Siutghiol și a terenurilor câștigate din lac prin lucrările de îndiguire – în domeniul public al acestei unități administrativ-teritoriale, prin legea organică de modificare a legii organice nr. 213/1998, prin care aceste bunuri au fost declarate obiect exclusiv al proprietății publice“. Cu alte cuvinte, nu poți tu, consiliu local, să votezi că vrei niște terenuri ale statului și apoi să ți le însușești. E nevoie de o lege organică.

 

Concluzia MFP: terenurile sunt ale statului

Concluzia MFP e clară: „terenul în suprafață de 6,526 ha, zona de protecție a lacului Siutghiol constituită din malurile estic, nordic și vestic aflate pe raza orașului Năvodari, la care se adaugă terenurile câștigate din lac prin lucrările de consolidare a malurilor, a aparținut și aparține statului român, includerea acestor bunuri în domeniul public/privat al UAT Năvodari prin hotărârile de consiliu local a căror nelegalitate o invocăm pe cale de excepție nefiind o modalitate prevăzută de lege pentru dobândirea dreptului la proprietate, astfel că lipsa unui titlu valabil de proprietate în UAT Năvodari, prezumția legală de proprietate asupra zonei de protecție a lacului Siutghiol operează în favoarea statului român“. MFP mai punctează că malurile lacului Siutghiol, în suprafață de 6,526 de hectare, dar și suprafețele de teren câștigate din lacul Situghiol prin construcțiile hidrotehnice edificate în zona de interes, au fost incluse în inventarul UATO Năvodari prin fraudă de la lege, prin adoptarea succesivă, de către Consiliul Local al Orașului Năvodari, a hotărârilor nr. 141/2003, 55/2010, 71/2011, 32/2011, 93/2011,68/2012, 69/2012.

 

Probleme la OCPI

Într-un proces în instanță, s-a cerut, de la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară documentația de primă înscriere în Cartea Funciară a acestor terenuri, dar OCPI a refuzat să le pună la dispoziție. Pentru MFP e o dovadă confirmarea nelegalității HCL-urilor despre care aminteam mai sus. Practic, cu ajutorul OCPI, aceste terenuri au fost inventariate în domeniul public/privat al UATO Năvodari și ulterior intabulate în absența documentațiilor de primă înscriere, prin încălcarea flagrantă a legii.

 

Consecințe de neimaginat

Ce se va întâmpla în acest caz? Consecințele sunt de neimaginat. Ele sunt de ordin practic și juridic. O bună parte din aceste terenuri au fost vândute de către Primăria Năvodari, s-au construit case, hoteluri, restaurante, etc. Terenurile sunt însă, în realitate, ale statului. Probabil că instanța va hotărî, în general sau pentru fiecare caz în parte, care va fi soarta. Mai avem, în Constanța, un caz asemănător: dosarul retrocedărilor din municipiul Constanța. Și aici lucrurile sunt în coadă de pește, cel puțin până la motivarea instanței care a decis revenirea la starea inițială. Pe unele terenuri sunt, însă, blocuri cu apartamente cumpărate de bună credință. Din punct de vedere juridic, statul român trebuie să găsească vinovații acestor ample mașinațiuni care au dus la înstrăinarea ilegală a peste 364 de hectare. Cine fură o pâine poate fi arestat. Ce se întâmplă cu membrii caracatiței care fură peste 364 de hectare? Rămâne de văzut.

Comentarii

loading...