Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

FOTO: ziuaconstanta.ro

FOTO: ziuaconstanta.ro

Ce planuri are Adina Florea, propusă pentru șefia DNA

Adina Florea, propunerea pentru funcţia de şef al DNA, a scris în proiectul de management că Direcţia a desfăşurat în ultimii ani activitate de investigare în afara legii şi că încrederea în instituţie a fost diminuată din cauza încălcării principiilor de către Codruța Kovesi.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Pentru a ocupa postul, Florea are nevoie de semnătura președintelui Klaus Iohannis.

Adina Florea, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, este propusă de ministrul Justiţiei Tudorel Toader pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Propunerea urmează să fie trimisă CSM, pentru avizul consultativ, apoi preşedintelui Klaus Iohannis, în vederea numirii în funcţie. Pentru postul de procuror-şef al DNA au existat şase candidaturi.

Adina Florea este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Timp de mai mulţi ani, Adina Florea a condus Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, ulterior ocupând şi funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Chiar în primele rânduri ale proiectului managerial, Adina Florea vorbește despre plusurile și minusurile activității DNA, în vziunea sa. ”În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, atât evaluările externe cât și analizele interne, reflectând rezultate consistente în acest domeniu, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), jucând un rol central prin activitatea desfășurată în mod constant. Fără a nega, astfel, lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanț necosmetizat al activității DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la statul de drept”, menționează Florea în proiectul său managerial.           

 

Disfuncțiile DNA

”Fie că vorbim despre activități desfășurate de procurori cu funcție de execuție, fie (mai grav) că ne raportăm la cei cu funcții de conducere, chiar la nivel de vârf regăsim comportamente care s-au îndepărtat simțitor de la abordarea profesionistă, echilibrată în raport cu statutul preofesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu legea”, se afirmă în document.

Din punct de vedere managerial, Florea a identificat mai multe ”disfuncții esențial” ale DNA, pe care promite să le rezolve. Printre acestea se numără ”plasarea activității DNA în afara legii prin activități de investigare care au depășit limitele comptenței prevăzute de Constituție și de legile organice”. De asemenea, ea reclamă ”diminuarea încrederii publice în DNA prin activități explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcției de procuror șef”.

Printre lipsurile DNA s-ar număra și lipsa de respect față de alte instituții. ”Respect instituțional, intenționat dimiunat față de alte instituții sau alte instituții publice, cooperare loială deficitară, obligați de rezervă eludată”, este una din disfuncțiile indentificate de Florea. Adina Florea invocă în proiectul de management şi pasivitatea fostului procuror-şef al DNA, Laura Codruța Kovesi,  în faţa unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din DNA şi lipsa de preocupare pentru a verifica activitatea profesională şi conduita anumitor ”procurori vedetă” şi chiar promovarea acestora ca fiind exemple de conduită şi probitate profesională. Ea invocă și numărul în creștere al soluțiilor de achitare defintivă, dispuse de instanțele de judecată.

             

Control ierarhic riguros

Florea promite printre altele derularea urmăririi penale cu profesionalism, administrarea unui material probator riguros dar și control ierarhic riguros prin mecanismele cerute de lege. Ea reclamă și existența unor ”semnale publice” privind prioritizarea unor anchete. Florea promite instrumentarea dosarelor în funcție de complexitate, data înregistrării acestora în sistem, valoarea prejudiciilor, fiind exclusă instrumentarea acestora în funcție de persoanele cercetate.

Florea are în vedere efectuarea unei evaluări a activității desfășurate în cadrul DNA care să măsoare eficiența și calitatea prin raportare la folosirea resurselor umane și materiale, raportul resurse investite – rezultate obținute. ”Toleranță zero la corupție”, se afirmă în document, realizată prin ”îmbunătățirea activității de urmărire penală”.

 Florea promite efectuarea unei evaluări a situațiilor în care s-au dispus măsuri restrictive privind libertatea persoanei sau în care s-au obținut mandate de supraveghere tehnică, fără ca dosarele să se soldeze cu trimiteri în judecată. De asemenea, Florea se angajează să diminueze stocul de dosare vechi.

Multe dintre aceste vulnerabilităţi şi difuncţii enumerate de Adina Florea se regăsesc între criticile pe care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader,  i le aducea Laurei Codruța Kovesi, atunci când a propus revocarea acesteia din fruntea DNA. De altfel, raportul lui Toader este citat în bibliografia proiectului managerial, unde figurează și una din cărțile ministrului Justiției.

  

Două luni de căutări

Ceilaţi cinci candidaţi pentru postul de procuror-şef al DNA au fost: Nicolae Lupulescu, procuror la Secţia Parchetelor Militare, detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, Gabriela Scutea de la Parchetul Curţii de Apel Braşov, Paula Tănase de la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, Sorin Armeanu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, şi Andrei Bodean, procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, în urma unei decizii a CCR. S-au înscris patru candidați dar ministrul Justiţiei nu a nominalizat niciunul dintre aceștia.

Comentarii

loading...