Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Curtea Supremă a decis când începe  termenul de prescripție a răspunderii penale

Curtea Supremă a decis când începe termenul de prescripție a răspunderii penale

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al României cu privire la stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale.

Mihai Diac 0 comentarii

Magistrații ICCJ au decis că prin „data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit“.

Această hotărâre este prezentată în Decizia 5/2019 a ICCJ, pronunțată la data de 11 februarie și publicată în Monitorul Oficial la data de 2 mai 2019. Decizia este semnată, în calitate de președinte al completului, de vicepreședintele ICCJ, magistratul Ilie Iulian Dragomir.

Decizia 5/2019 a ICCJ s-a luat în urma unui recurs în interesul legii care fusese formulat, în anul 2018, de Parchetul General. Această decizie va permite, de acum înainte, o practică unitară în ceea ce privește stabilirea datei săvârșirii infracțiunii, dată de la care începe să curgă
termenul de prescripție a răspunderii penale, în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă presupune producerea unei pagube sau realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp.

Până la emiterea acestei decizii a ICCJ, în practica juridică națională existau mai multe puncte de vedere referitoare la data la care începe termenul de prescripție a răspunderii penale. Cei mai mulți magistrați considerau că termenul de prescripție trebuie să înceapă să curgă de la data săvârșirii infrac-
țiunii – de exemplu a celei de abuz în serviciu sau a celei de înșelăciune.

Un alt punct de vedere era că termenul de prescripție trebuie să curgă de la data când s-a produs prima pagubă, chiar dacă pagubele se produc și ulterior.

Cea de-a treia opinie întâlnită în rândurile magistraților români înainte de apariția Deciziei 5/2019 a ICCJ era că data la care începe să curgă termenul de prescripție „este data la care s-a produs în mod definitiv urmarea imediată“.

Recursul în interesul legii formulat de procurorul general, care a fost admis prin Decizia 5/2019 a ICCJ, sublinia faptul că urmarea imediată în cazul acestor infracțiuni se produce într-un interval de timp independent de vreo acțiune a autorului infracțiunii. De exemplu, contractele încheiate nelegal de un funcționar public se execută și astfel paguba se majorează, sau persoana angajată ca urmare a unui conflict de interese primește în mod periodic salariu și astfel avantajele patrimoniale se măresc, sau victima unei infracțiuni de înșelăciune efectuează prestații periodice și astfel paguba se majorează.

Pe același subiect, Tribunalul Suprem al României emisese, înainte de anul 1989, o „Decizie de îndrumare“, care preciza că, în cazul faptei de înșelăciune, termenul de prescripție curge de la data încasării ultimei sume necuvenite. Dar această decizie, extrem de veche, este „în general ignorată“ de magistrații români, sublinia procurorul general.   

Comentarii

loading...