La referendumul a cărui unică întrebare a vizat modificarea Constituției, procesul de vot s-a organizat, în premieră în România, timp de două zile consecutive, pentru a oferi cât mai multor cetățeni posibilitatea de a-și exprima opțiunea.
Urnele s-au deschis, atât sâmbătă cât și duminică, la ora 7 dimineața. Cu toate acestea, până duminică la amiază, deci până la momentul în care se epuizaseră trei sferturi din perioada alocată referendumului, la urne se prezentaseră sub 20 la sută din totalul cetățenilor cu drept de vot, adică la fel ca într-un moment electoral obișnuit, care se desfășoară doar în ziua de duminică.
La o școală generală din sectorul 3 al Capitalei, unde au funcționat patru secții de votare, duminică pe la ora 13 era aproape pustiu. În curtea școlii vegheau, discret, doi agenți de poliție și un pompier. Într-o sală de clasă, la una dintre secțiile de votare, sunt cinci membri ai comisiei, plus președinta secției. Un singur votant își exercită, la acel moment, dreptul constituțional. Iar pe lista de votanți, dintre cele vreo 15 persoane înscrise, doar trei au semnat că ar fi votat, până la acel moment.
În sala de clasă, nimeni nu spune nimic, e o liniște tristă. În schimb, pe coridor, două femei, ambele trecute de prima tinerețe – una mergând să voteze, cealaltă pregătindu-se să iasă, se îmbrățișează cu afecțiune. “M-am întâlnit și cu Ana. Ce mai faci?”, spune una dintre ele, purtând în glas și pe chip bucuria unei revederi neașteptate.
Cele două femei au știut, cu siguranță, de ce a fost bine să vină la vot. Ceilalți înscriși pe liste oare n-au știut de ce să vină, sau oare n-au știut ce să voteze? La ieșirea din clădire, la datorie se află aceiași doi polițiști, blazați, vorbind încet între ei: „Niciodată n-am văzut așa ceva…!”.
„E viitorul nostru în joc“
Afară, dincolo de curtea școlii, dar în fața intrării principale, se odihnește pe o bancă un bărbat în vârstă, abia ieșit de la vot. Omul e îmbrăcat ca de sărbătoare, sesizând importanța momentului. Este singur și vorbește la telefonul mobil, încercând să convingă pe cineva: “Ce faci, tu nu mergi la referendum? Păi du-te, măi Florică, e viitorul nostru în joc! Că altfel, ia gândește-te, lu aia mică a ta, o să mai aibă cine să-i mai plătească pensia?”.
Pe drumul spre școală întâlnești însă oameni care vin să voteze, duminică la amiază. Două fete abia trecute de 18 ani merg împreună ca pentru a se îndemna una pe alta. Pe o altă stradă, două perechi de părinți, însoțiți de copii ajunși la vârsta adolescenței, par să se îndrepte spre secțiile de votare. Poate că au ales să meargă la vot duminică, nu sâmbătă, pentru că votul, prin tradiție la români, se ține în zi de sărbătoare. Sau poate că le-a trebuit mai mult timp ca să-și lumineze gândurile sau să înțeleagă de ce sunt chemați la vot.
Pentru că, într-adevăr, nici duminică după-amiază, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, unii români, deși știau clar că nu le place ideea căsătoriei între persoane de același sex, nu erau lămuriți ce întrebare se pune la referendum.
Pe buletinele de vot trebuia să scrie cum se va schimba Constituția
Ultimele lămuriri se cereau în fața casei, departe de urechi indiscrete: “Despre modificarea Constituției? Ce modificare? De ce nu scrie clar despre ce modificare e vorba? Dacă eu votez azi că sunt de acord cu modificarea asta, nu cumva o să modifice Constituția ca să scape penalii din pușcărie?”.
Această idee, că referendumul din 6 și 7 octombrie 2018 vizează, de fapt, eliberarea din pușcării a “penalilor”, chiar dacă pare aberantă, fusese vehiculată, în ultimele zile, pe rețelele de socializare. Iar mesajul pornit de la necunoscuți și rostogolit pe internet a fost, se pare, suficient de convingător.
Oficial, această lămurire se mai putea obține, duminică, chiar la intrarea în secția de vot. Aici, alături de modelul buletinului de vot, era afișat cât se poate de limpede și textul modificării din Constituție asupra căreia se cerea părerea opiniei publice. Este familia formată din “soți”, așa cum scria deja în Constituție, sau este formată din “bărbat și femeie”, așa cum a votat Parlamentul, și ar trebui, în acest spirit, să modificăm și Constituția? Fiecare român știe deja ce crede despre această chestiune și consideră că lucrurile sunt simple.
Dar în momentul în care citiți aceste rânduri, referendumul s-a încheiat, iar cei care n-au votat nu mai pot face nimic.
