Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Laura Codruța Kovesi

Laura Codruța Kovesi

De ce a cenzurat Parchetul General câteva comunicate despre Laura Codruța Kovesi

Parchetul General a oferit o serie de explicații prin care își justifică decizia de a cenzura anumite informații din două comunicate ale Secţiei de investigare a magistraţilor referitoare la Laura Codruța Kovesi.

Mihai Diac 0 comentarii

Parchetul General a publicat, sâmbătă seară, un mesaj pe pagina de Facebook a acestei instituții, în care își justifică decizia prin care a eliminat unele date cu caracter personal din două comunicate ale Secţiei de investigare a magistraţilor, referitoare la fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi.

Comunicatele elaborate de Secția de investigare a magistraților se refereau la dosarul în care a fost pusă sub acuzare Laura Codruţa Kovesi.

Reacția de sâmbătă seară a Parchetului General intervine după ce Secţia de investigare a magistraţilor a anunțat că a înaintat Parchetului General două propuneri de comunicate de presă dar dintre care a fost dat publicităţii unul singur, din care lipsesc mai multe date.

Concret, comunicatul oficial difuzat de Parchetul General nu mai include numele de Laura Codruţa Kovesi, existent în varianța inițială a acestuia, ci vorbeşte de "un fost procuror general al PÎCCJ". De asemenea, în comunicatul oficial nu apar iniţialele D.M. şi I.A. (ofiţeri SRI), G.S.A (Ghiţă Sebastian) și nici referirea la cursa charter Galaxy (YR-TII) Otopeni - Jakarta Otopeni.

În mesajul postat pe Facebook, Parchetul General susține că emiterea comunicatelor de presă trebuie să respecte dispoziţiile legale interne privind prezumţia de nevinovăţie şi caracterul nepublic al urmăririi penale, precum şi Regulamentul UE privind protecţia datelor cu caracter personal.

"Luând act de anumite afirmaţii folosite în articole apărute în mass-media, referitor la 'cenzurarea' unor comunicate ale Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele. În conformitate cu dispoziţiile art.3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public: 'Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop'. Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente", subliniază Parchetul General.

Art.62, alin.(3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin Legea nr. 207/2018 şi prin OUG nr.92/2018, prevede:

"Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare".

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 stipulează: "(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11(1), următoarele informaţii: (...) d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii".

Parchetul General menționează că practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României: Regulamentul general privind protecţia datelor - Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE; Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie.

Directiva UE garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită.

Parchetul General invocă şi legislaţia internă, existând o jurisprudenţă bine conturată.

Astfel, în considerentele deciziei nr.611/3 octombrie 2017 a Curţii Constituţionale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfăşurare sau cauză soluţionată prin clasare) cade sub incidenţa dispoziţiilor art.285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora: 'Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică'.

Mai mult, caracterul nepublic al informaţiilor conţinute într-un dosar de urmărire penală este confirmat şi de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art.12 alin. 1 lit.e) şi f).

"Din interpretarea 'per a contrario' a textului legal, rezultă că pot constitui informaţii de interes public, deci care pot fi accesate în condiţiile legii, doar informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidenţiale ori nu pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare, precum şi informaţiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Curtea arată că legea face vorbire despre caracterul public al unor 'informaţii privind procedura în timpul anchetei penale', respectiv al unor 'informaţii privind procedurile judiciare', deci al unor aspecte punctuale (privind, de exemplu, evoluţia procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informaţiilor nepublice", menționează mesajul postat de Parchetul General.

Comentarii

loading...