Pavel spune că vrea să facă fotografii pentru a arăta stadiul lucrărilor, ”în preajma Capitalei Culturale Europene”.
El a susţinut că directorul MNB, Claudiu Ilaş, nu i-a permis accesul, spunându-i că acolo se poate intra doar cu acceptul preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, care are în jurisdicţie clădirea.
“Am informaţii că acolo se află artefacte de o valoare inestimabilă care au fost distruse, pentru că în timpul lucrărilor coordonate de CJ Timiş nici măcar nu s-au acoperit cu folie pentru a fi protejate. Este incredibil şi inadmisibil să îţi baţi joc de cea mai veche clădire a Timişoarei. Voi încerca să intru în muzeu pe orice cale legală, să fac câteva poze pe care să le arătăm cetăţenilor cum arată lucrările în acea clădire, în preajma Capitalei Culturale Europene. Directorul MNB mi-a spus în dispreţ că nu voi primi semnătura de accept a liderului CJ Timiş”, a declarat presei Pavel Popescu, citează Agerpres.
Castelul Huniade din Timişoara, închis pentru lucrări de consolidare, ar putea fi redeschis doar parţial în anul 2021, când municipiul va fi Capitală Europeană a Culturii, dacă membrii comisiei de recepţie îşi vor da acceptul asupra remedierilor solicitate de CJ Timiş.
Potrivit liderului CJ Timiş, Călin Dobra, constructorul care realizează aripa de nord-vest a cerut beneficiarului, MNB, demararea recepţiei, la începutul anului şi dacă va fi semnată recepţia, Castelul Huniade va deveni obiectiv liber de sarcini, iar CJ poate trece la următoarele etape ale proiectului de reabilitare a întregului castel.
Pentru finanţarea viitoarelor etape, Călin Dobra nu a exclus posibilitatea bugetării din sursele proprii ale CJ Timiş.
“Dacă din punct de vedere al consolidării nu sunt probleme, luăm în calcul posibilitatea de deschidere pentru anul 2020-2021, an important pentru întreg judeţul, deschiderea parţială a castelului, astfel încât să poată fi vizitat”, a precizat Dobra.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Timiş condiţionase deschiderea parţială a castelului pentru public de realizarea unei căi de acces şi evacuare în caz de urgenţă, ţinând cont de numărul mare al potenţialilor vizitatori.
Construit în anul 1307 din ordinul regelui Carol Robert d’Anjou, castelul a servit iniţial ca reşedinţă regală. Ulterior, între 1441 şi 1456, Iancu de Hunedoara, comite de Timiş, a locuit aici cu familia sa, de unde provine numele de Huniade. În anul 1443, el a dispus reconstrucţia edificiului, grav avariat de un cutremur ce a avut loc în acel an. În perioada ocupaţiei otomane (1552-1718), edificiul a servit ca sediu al Paşei de Timişoara, transformat ulterior în cazarmă, pentru ca destinaţia acestuia să fie aceea de depozit de arsenal. În 1849, clădirea a fost afectată de asediul trupelor ungare, fiind refăcută în 1856 în forma actuală.
