Propunerea legislativă a fost iniţiată de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, alături de alţi 21 de parlamentari PSD.
“Activitatea instanţelor este astăzi dominată de materia contenciosului administrativ, care reprezintă aproximativ 30% din activitate la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel şi aproape 40% din activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Potrivit Raportului privind starea Justiţiei pentru anul 2016, citat în expunerea de motive a proiectului de act normativ, “în anul 2008 erau înregistrate pe această materie 44.227 de cauze nou create, creşterea înregistrată în anul 2016 faţă de anul 2008 fiind cu 95.180 de dosare, ceea ce reprezintă 215,21%”.
De asemenea, în expunerea de motive se arată că la nivelul ÎCCJ în materia contenciosului administrativ încărcătura mare de cauze pe complet de judecată a determinat ca între data sesizării instanţei şi data acordării primului termen de judecată să treacă o perioadă medie de 2 ani, fiind “o ingerinţă în dreptul justiţiabilului – instituţie publică sau cetăţean – la soluţionarea în termen rezonabil a cauzei sale”.
“Diversitatea de litigii cu care este învestită în calea de atac Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu justifică întotdeauna competenţa de soluţionare specială, cum sunt cauzele privind corecţii financiare cu valori de aproximativ 1.000 de lei, care se soluţionează în ani”, îşi motivează iniţiatorii propunerea legislativă.
Un alt argument invocat de iniţiatori a fost necesitatea punerii actului normativ în acord cu deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie şi corelarea prevederilor acestora cu modificările care au intervenit la Codul de procedură civilă.
Proiectul îşi propune să echilibreze volumul de activitate între secţiile instanţelor şi între instanţe cu respectarea competenţelor profesionale ale acestora şi să creeze premisele legale ale respectării în mod real a dreptului cetăţenilor de acces la instanţă şi de rezolvare a dosarelor în termen rezonabil.
“Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt de competenţa de soluţionare a instanţelor de drept comun”, se arată în proiectul de act normativ.
De asemenea, proiectul stipulează că “litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei (1.000.000 lei în prezent) se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele cu o valoare mai mare de 3.000.000 (1.000.000 lei, legea în vigoare) se soluţionează în fond de instanţele de contencios-administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Propunerea legislativă abrogă articolul care prevedea că “toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea UE, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios-administrativ şi fiscal ale curţilor de apel”.
