Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Este cazul Tăriceanu unul de poliție politică?

Este cazul Tăriceanu unul de poliție politică?

Interceptări telefonice, ambientale, localizare și microfoane plantate în casă sunt mijloacele pe care DNA le-a folosit în filarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după cum arată avocatul acestuia.

George Dumitrescu 0 comentarii

Liderul ALDE a anunţat că a contestat legalitatea interceptărilor în cazul său şi că această contestaţie se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Operațiunea de filare a lui Tăriceanu ar fi costat statul român 44 de milioane de euro, după cum dezvăluia fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, la Antena3.

Tăriceanu a susţinut, din nou, că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a avut „ţinte politice pentru a demonstra eficienţa luptei anticorupţie“ şi că face o „vânătoare de personaje politice“. „Informaţiile din aceste ascultări aveau, evident, şi alţi beneficiari, nu numai Parchetul. Acesta este un element care trebuie reţinut. Partea cea mai neplăcută este că, aşa cum s-a văzut în foarte multe cazuri, cei de la DNA îşi alegeau ţinte politice tocmai pentru a demonstra eficienţa luptei anticorupţie, îşi alegeau ţinte ca să deturneze atenţia în momentul în care ei considerau că DNA-ul e sub o anumită presiune publică, hai repede să scoatem un dosar cu un ministru ceva şi ceea ce fac în continuare este o vânătoare de personaje politice, adică au anumite ţinte şi caută în toate direcţiile posibile şi imposible, doar, doar de or găsi ceva care să fie compromiţător, mă refer la persoanele cu care au diverse războaie, pe faţă sau nu.  Cred că a depăşit cu mult şase luni de zile perioada pe care au fost făcute interceptările“, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Antena 3. 

 

Parchetul spune că probele au fost distruse

 Președintele Senatului a mai precizat că a cerut Parchetului să i se pună la dispoziţie interceptările din dosarul său şi i s-a răspuns că acestea nu au reliefat absolut nimic în legătură cu dosarul, motiv pentru care au fost distruse, considerându-se că ele nu erau relevante pentru dosar.

Liderul ALDE a anunţat şi că a depus în instanţă o „contestaţie privind legalitatea măsurilor de interceptare în acel dosar“, contestaţie care se judecă la ICCJ, Tăriceanu catalogând acest demers al său drept „un exerciţiu foarte interesant“.

 

Microfoane, plantate în casa președintelui Senatului

 Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, Dan Apostol, susţine că preşedintele Senatului a fost urmărit de procurori în dosarul Microsoft „prin toate mijloacele“: interceptări telefonice, ambientale, localizare, microfoane plantate în casă, ceea ce indică o „supraveghere tehnică acerbă“. Curtea Supremă a respins contestaţia depusă de preşedintele ALDE cu privire la legalitatea interceptărilor. Tăriceanu acuză că practica ascultării convorbirilor a devenit „endemică“. „A fost urmărit prin toate mijloacele, interceptări telefonice, localizare-deplasare, inclusiv prin plantare de microfoane în casă, inclusiv ambiental. În dosarul de la Braşov, în dosarul Microsoft, cu mandate judiciare, dar şi cu mandate pe siguranţă naţională. A fost interceptat în toate conversaţiile. Asta arată o urmărire acerbă. În ciuda acestei supravegheri tehnice acerbe, nu s-a reuşit să se găsească nimic compromiţător, nici în dosarul Microsoft, nici în dosarul cu retrocedările. Tocmai de aceea au recurs la această jalnică înscenare numită mărturie mincinoasă. De altfel, domnul Tăriceanu a contestat la Curtea Supremă legalitatea interceptărilor în baza unei decizii CCR şi i-a fost respinsă“, a afirmat Dan Apostol.

Acesta suține că dosarul este bazat pe un act ilegal al Parchetului. „Procurorii au scris în solicitarea de interceptare că aveau suspiciuni rezonabile că domnul Tăriceanu a comis o infracţiune. Acele suspiciuni rezonabile nu aveau de fapt niciun suport. Instanţa spune în hotărâre că trebuia să fie chemat ca suspect, nu ca martor, dacă ar fi existat acele suspiciuni. Tocmai că domnul Tăriceanu a fost chemat ca martor dovedeşte că nu aveau suspiciuni rezonabile. (...) Dosarul este bazat pe un act ilegal al Parchetului, aşa cum de altfel a constatat şi Înalta Curte şi constituie, în sine, o înscenare a DNA. Asta din dorinţa de a-l trimite în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu cu orice preţ, chiar dacă se constată că este total nevinovat“, a mai declarat avocatul.

Pe 22 mai, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să îl achite pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă. Tăriceanu a înaintat instanţei supreme o solicitare prin care contesta supravegherea tehnică. Ar fi vorba despre mandatul de interceptare emis în dosarul Microsoft, despre care a vorbit fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir.

Tăriceanu a declarat, în luna martie a acestui an, că a făcut acest lucru  pentru că „această practică a ascultării telefoanelor a devenit endemică“, lucru care atrage abuzuri în justiţie. „Am făcut acest lucru pentru că eu consider că respectul pentru drepturile cetăţenilor este cheia principală, e bolta în care se construieşte o ţară democratică. Nu cetăţenii trebuie să servească instituţiilor, instituţiile trebuie să servească cetăţeni“, declara, la acea vreme, liderul
ALDE.  

Comentarii

loading...