15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecial8.000 de miliarde aruncate anual pe diguri

8.000 de miliarde aruncate anual pe diguri

In anul 1928 in Romania nu existau decat cateva baraje modeste, dintre care doar trei puteau fi incadrate in categoria barajelor mari. Apoi, in decurs de 70 de ani, s-au construit 238 de mari baraje, iar din acest punct de vedere tara noastra se situeaza pe locul 19 in lume. De altfel, Romania este o tara cu traditie in domeniu. In prima jumatate a secolului XX incepea executia constructiilor hidrotehnice moderne, bazate pe o conceptie stiintifica inginereasca. Cu toate acestea, inundatiile devastatoare care s-au abatut asupra tarii in 2005 si 2006 au scos la iveala o serie de probleme. Multe dintre acestea erau stiute de autoritati, dar nimeni nu a miscat un deget ca sa le corecteze, desi de la buget s-au alocat an de an sume importante pentru acest lucru.
Incepand cu anul 1975, barajele si lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme-cadru de amenajare complexa si gospodarire a apelor, avand drept scop utilizarea acestora pentru multiple folosinte, printre care si protectia impotriva inundatiilor provocate de revarsari si ploi abundente. Numai ca, in timp, lipsa fondurilor si dezinteresul local si central au dus la deteriorarea structurilor acestor constructii hidrotehnice, in ansamblul lor, cu efecte dramatice imediate: pierderi de vieti omenesti, case prabusite, terenuri agricole inundate.

Socul 2005 nu ne-a invatat nimic

Dupa socul provocat de inundatiile din 2005, era de asteptat ca mare parte a pagubelor inundatiilor din aceasta primavara sa fi putut fi prevenite atat prin refacerea amenajarilor hidrotehnice si utilizarea eficienta a banilor publici, cat si prin educarea si in acelasi timp pregatirea populatiei.
Realitatea acestor zile a aratat ca lucrurile nu stau asa: autoritatile locale nu pareau pregatite pentru inundatii, in ciuda miilor de miliarde de lei alocate de la buget pentru gestionarea optima a situatiilor de criza.
Dupa ce viitura Dunarii a depasit in urma cu cateva saptamani recordul istoric de 15.500 mc/s, inundatiile s-au tinut lant, fara ca cineva sa le poata face fata. Pana in acest moment, peste 60.000 de hectare de teren din 13 judete au fost afectate, cele mai mari suprafete fiind inregistrate in judetele Dolj, Giurgiu, Tulcea, Calarasi, Mehedinti si Timis. Potrivit estimarilor realizate de reprezentantii Ministerului Agriculturii, pagubele provocate agriculturii depasesc 1,5 milioane euro. In disperare de cauza, autoritatile au apelat in ultima vreme la inundatii controlate, sperand ca astfel furia apelor va ocoli satele.

O ploaie zdravana da totul peste cap

Desi din 1999 s-au facut investitii de peste 8.000 de miliarde de lei pe an pentru amenajari si strategii de prevenire a inundatiilor, nimic nu sta in picioare la o ploaie zdravana. Premierul Calin Popescu Tariceanu a recunoscut recent, in cadrul unei videoconferinte cu prefectii din toata tara, ca exista diguri la care lucrarile au fost facute de mantuiala.
Pe de alta parte, specialistii sunt de parere ca aceste pagube provocate de inundatii se datoreaza si lucrarilor de imbunatatiri funciare invechite. Astfel, cele mai “tinere” statii de pompare au 20 ani, in timp ce o alta problema o reprezinta colmatarea canalelor care duc apa spre statiile de pompare. In loc sa fie la diametrul proiectat, acestea sunt obturate de mal si ierburi, iar lucrarile de degajare nu s-au mai executat cu anii, de cele mai multe ori din lipsa banilor.
Exista probleme si cu amenajarile antieroziune, iar in cazul digurilor acestea trebuie urmarite indeaproape sa nu aiba crapaturi pe unde intra apa. Acest lucru afecteaza structura de rezistenta, expunandu-le riscului de a fi daramate de viituri.

Lacuri concesionate cu tot cu diguri

De-a lungul Dunarii digurile se intind pe o lungime de 1.180 de km, iar puhoaiele care se revarsa in aceste zile au scos la suprafata nereguli de care nimeni nu pare sa fie tras la raspundere pentru ca raspunderea este impartita la fel ca bazinele: o parte o detine Directia Apelor Romane, alta parte – Agentia Nationala a Imbunatatirilor Funciare, restul aflandu-se chiar in administrarea primariilor. Nu de putine ori acestea au dat suprafetele de apa, prin concesionare, anumitor persoane sau firme pentru exploatarea pestelui din aceste ape.
Cei care au concesionat lacurile au luat si digurile, numai ca nu s-au ocupat de amenajarea lor. Acestea au cedat si reprezinta, alaturi de defrisarile de paduri si de exploatarile salbatice din cariere, una dintre principalele cauze ale inundatiilor. Tot autoritatile locale raspund si de autorizatiile emise pentru constructiile din zona inundabila, multe dintre ele aflandu-se acum sub ape. Reprezentantii MAI au declarat ca deja s-a dispus cercetarea prefecturilor dunarene pentru a fi depistati cei care le-au eliberat si sanctionati.

Cele mai citite

În Rusia circulă zvonuri că doi suspecți implicați în atentatul de la Moscova au murit în arest

Doi dintre suspecții pe care Rusia i-a reținut după atacul terorist de la Moscova, din 22 martie, ar fi murit în arest. Acest zvon este...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic, analiză

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe deplin scăderile din timpul  pandemiei, estimările inițiale indicând chiar o creștere de 2% peste nivelurile...

Legea pentru prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă, promulgată de Klaus Iohannis

Legea iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a...
Ultima oră
Pe aceeași temă