Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

ÎCCJ a revocat măsura controlului judiciar pentru Dinu Pescariu în dosarul "Cutezătorii"

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, joi, revocarea măsurii controlului judiciar pentru Dinu Pescariu în dosarul referitor la schimbarea destinaţiei bazei sportive "Cutezătorii", hotărârea fiind definitivă.

Iulia Iancu 0 comentarii

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, joi, revocarea măsurii controlului judiciar pentru Dinu Pescariu în dosarul referitor la schimbarea destinaţiei bazei sportive "Cutezătorii", hotărârea fiind definitivă, potrivit Mediafax.

Fostul jucător de tenis a contestat decizia procurorilor de a-l cerceta sub control judiciar în dosarul referitor la schimbarea destinaţiei bazei sportive "Cutezătorii", magistraţii instanţei supreme dispunând, joi, revocarea acestei măsuri. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Dinu Pescariu este cercetat de procurorii DNA în această cauză pentru instigare la abuz în serviciu.

"Dosarul are ca obiect modalitatea încheierii Actului adiţional nr. 16832/23.06.2009, act prin care s-a prelungit cu 25 de ani contractul de locaţiune (închiriere) nr. 269/30.04.2004 potrivit căruia Baza sportivă şi de agrement pentru copii ”Cutezătorii” din Bucureşti (constând în construcţii şi teren în suprafaţă de 5,7 ha), fusese dată în folosinţa Fundaţiei “Dinu Pescariu”", potrivit DNA.

Procurorii susţin că actul a fost semnat în 2009 de Ministerul Educaţiei, reprezentat de Mihnea Costoiu, secretar de stat la acel moment, şi de Fundaţia Dinu Pescariu, reprezentată de omul de afaceri. Procurorii spun că documentul a fost încheiat "fără respectarea prevederilor legale şi fără vreun aviz de la Direcţia Juridică din cadrul Ministerului Educaţiei."

Potrivit sursei citate, actul adiţional a fost încheiat în condiţiile în care contractul iniţial (încheiat în 2004 de RA APPS cu Fundaţia ”Dinu Pescariu”) se afla în curs de reziliere, fiind depusă o acţiune în instanţă de Ministerul Educaţiei, care devenise administrator al Bazei Cutezătorii.

"În condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale intentase proces Fundaţiei Dinu Pescariu pentru rezilierea contractului, proces care se afla în curs de judecată, acelaşi minister, prin secretarul de stat Costoiu Mihnea Cosmin, a încheiat ulterior un act adiţional la contractul pe care îl atacase în instanţă. Situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei solicitase încetarea contractului de locaţiune", explică procurorii.

Concret, spune DNA, Mihnea Costoiu, "cunoscând situaţia juridică a Bazei “Cutezătorii ”, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail şi cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundaţia Dinu Pescariu actul adiţional mai sus menţionat, la contractul de locaţiune (împrumut) iniţial, aflat în proces de reziliere", document prin care s-a stabilit, "pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), şi acordarea gratuită de către de Fundaţia ”Dinu Pescariu”, a unor facilităţi în sumă de 400.000 Euro/an, constând în:

- antrenamente tenis - aprox. 120.000 euro/an (200 abonamente a 50 euro /lună pentru 12 luni),- abonamente la Clubul sportiv - aprox. 100.000 euro/an (75 abonamente a 1350 de euro/an),
- teren de fotbal - aprox. 30.000 euro/an,
- facilităţi pentru elevi - 150.000 euro/an."

Procurorii spun că, după preluarea bazei, Fundaţia Dinu Pescariu a îngrădit accesul elevilor la baza sportivă, "împiedicându-i astfel să desfăşoare activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice".

"Fundaţia ”Dinu Pescariu” a schimbat scopul utilizării Bazei ”Cutezătorii”(care era desfăşurarea, de către copii, a unor activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice), folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parţială către firme al căror obiect de activitate este alimentaţia publică, acţiuni de divertisment ori tratamente de întreţinere şi relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului", arată DNA.

Astfel, prejudiciul estimat de procurori, din 2009 până în prezent, este de aproximativ 93.481.200 euro, fiind diferenţa dintre sumele pe care Fundaţia Dinu Pescariu ar fi trebuit să le plătească Ministerului Educaţiei în urma exploatării construcţiilor şi terenului din Baza Cutezătorii şi chiria plătită efectiv, respectiv 9.000 euro lunar.

În replică, Pescariu susţine că baza "nu a fost niciodată pentru elevi" ci "pentru nişte şmecheri din minister."

"Populismul ăsta ieftin nu îşi are rostul. Baza asta nu a fost niciodată pentru elevi. A fost pentru nişte agape, pentru nişte şmecheri din Ministerul Educaţiei. Nu-i cunosc. Am investit într-o groapă de gunoi. Ăsta e preambulul contractului pe care l-am semnat. Baza asta n-a plecat nicăieri. Vis-a-visz de baza asta, Cutezătorii, există o altă bază.

Vă invit să veniţi să faceţi o paralelă între cele două baze. Aici este bază sportivă în continuare, peste lac sunt un complex de blocuri, câteva vile. Preţul de închiriere e mai mult decât corect. Vă invit să vedeţi ce a existat, ce există acum, care sunt beneficiile de care beneficiază proprietarul bazei, statul, că a fost RA-APPS, că a fost ministerul, că o fi cine o fi, să vedeţi că tot ceea ce e acolo rămâne statului, nu pleacă cu mine, că nu mă duc cu el în mormânt", a declarat omul de afaceri după audieri.

Întrebat dacă a fost favorizat, Pescariu a spus: "Am fost extrem de favorizat. Adică timp de 12 ani până când s-a semnat primul contract între fundaţie şi minister, nimeni n-a fost interesat de treaba asta. De ce? Era o zonă într-o stare jalnică ce înghiţea bani şi care nu era interesantă. Ea a devenit interesantă la circa trei-patru ani după ce am preluat-o, după ce am investit o grămadă de bani înăuntru. Şi atunci, evident multă lume ar fi dorit-o."

Citește totul despre:

Comentarii

loading...