Corupţia larg răspândită nu mai reprezintă o noutate pentru sistemul de sănătate din România, care are cele mai mici cheltuieli (per capita şi raportat la PIB) din Uniunea Europeană, informează HotNews.
Începând din anul 2015, 41 de oficiali de rang înalt din sistemul de sănătate şi administratori de spitale din România au fost trimişi în judecată sau condamnaţi pentru fapte de corupţie. Printre aceştia se număra un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii, patru preşedinţi şi un vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, patru preşedinţi de Case Judeţene de Asigurări de Sănătate şi 15 directori de spitale, arată o analiză semnată de membri ai Observatorului Român de Sănătate apărută în The Lancet, cea mai prestigioasă publicaţie medicală europeană.
La 1 septembrie 2017, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au reţinut 14 persoane acuzate de corupţie, printre care şi preşedintele în funcţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, şi fostul preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate din Bucureşti, Lucian-Vasile Bara, într-un dosar care vizează decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals.
Procurorii anticorupţie estimează că bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost prejudiciat, în acest fel, cu aproximativ 3 milioane de euro în perioada ianuarie 2016 – august 2017. De asemenea, în ciuda recomandărilor Comisiei Europene de a diminua plăţile informale din spitalele româneşti, ele rămân frecvente.
Ministerul Sănătăţii a primit 600 de reclamaţii de plăţi informale în primele 3 luni de la lansarea mecanismului electronic de feedback al pacienţilor – linia verde anticorupţie lansată la începutul lui decembrie 2016 de Ministerul Sănătăţii şi Direcţia Generală Anticorupţie. În tot acest timp, discursul politic românesc abundă în solicitări de creştere a cheltuielilor pentru sănătate.
În ciuda unor progrese, mecanismele de monitorizare şi control rămân slabe în România, concluzionează autorii articolului din The Lancet. Strategia Anticorupţie 2016-2020 conţine un capitol dedicat sistemului medical, dar potenţialul lui este scăzut fără asumarea consistentă din partea liderilor şi investiţii serioase.
Cu toate acestea, există speranţă. Lupta împotriva corupţiei din România a adus cu succes în faţa justiţiei (şi în centrul atenţiei publice) numeroşi politicieni, oficiali de rang înalt şi oameni de afaceri. O încercare a Guvernului român de a îmblânzi reglementările anticorupţie a condus la proteste masive, 600.000 de susţinători ai luptei anticorupţie ieşind în stradă la începutul anului.
Dacă este ceva de făcut, eforturile continue de îmbunătăţire a guvernantei în sistemul de sănătate din România trebuie să fie ferm încorporate în lupta anticorupţie, concluzionează autorii articolului.
