Principala temă a ședinței CSAT care se va desfășura miercuri, 27 mai, la Palatul Cotroceni este noua Strategie de Apărare Națională a Țării, care va fi valabilă în perioada anilor 2020 – 2024.
În toate lunile care au trecut de la începutul anului 2020, România s-a aflat, din punct de vedere politico-militar, într-o situație incredibilă. Practic, statul român nu a mai avut Strategie de Apărare, întrucât ultimul document aprobat în acest sens a fost valabil pentru perioada anilor 2015 – 2019. S-ar putea presupune că vechea Strategie putea fi prelungită automat, doar că unele dintre estimările ei, emise în anul 2015, s-au dovedit a fi absolut eronate.
Oficialii români au subestimat riscuri majore
Astfel, la subcapitolul “Riscuri”, Strategia din 2015 avea o mențiune care, acum, pare șocantă:
“De interes pentru securitatea națională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice”.
Este inutil de precizat că provocarea majoră a anului 2020 este pandemia de coronavirus, după ce, până în 2019, pentru cea mai mare parte a lumii, provocarea majoră fusese criza migrației.
Strategia Națională de Apărare a Țării este principalul document politico-militar al României, pe baza căruia se întocmesc, ulterior, Carta Albă a Apărării și, în final, Strategia Militară.
Strategia Națională de Apărare este întocmită de Președinția României, este semnată de șeful statului și apoi înaintată Parlamentului României. Carta Albă e asumată de Guvern și aprobată de Parlament, iar Strategia Militară este elaborată de Ministerul Apărării Naționale și aprobată de Guvern.
Ultima Strategie Națională de Apărare este cea întocmită la începutul primului mandat de președinte al lui Klaus Iohannis, care a fost în vigoare începând cu data de 23 iunie 2015. Chiar din titlul documentului aprobat la acel moment de Parlament, reiese că această Strategie a fost valabilă “pentru perioada 2015-2019”.
România a ajuns să nu mai aibă, în ultimele luni, o Strategie valabilă pentru că, potrivit legislației, documentul trebuie semnat de șeful statului în interiorul perioadei de șase luni de la preluarea mandatului. Iar România se află în interiorul primelor șase luni de la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Iohannis. De aceea, șeful statului a convocat, miercuri, o ședință a CSAT, special pentru noua Strategie Națională de Apărare a Țării.
Câteva idei prezente în vechea Strategie vor fi probabil continuate de cea viitoare: apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu SUA, susținerea parcursului european al Republicii Moldova.
