Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

EXCLUSIV. Trei magistrați CEDO au refuzat să judece falsurile DNA în cazul lui Alexander Adamescu

EXCLUSIV. Trei magistrați CEDO au refuzat să judece falsurile DNA în cazul lui Alexander Adamescu

„România liberă“ vă ­prezintă, în exclusivitate, modul în care trei ­judecători CEDO au refuzat să judece falsurile DNA și ale judecătorului Dorel Matei în cazul ­emiterii mandatului de arestare al lui Alexander Adamescu.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

„România liberă“ vă ­prezintă, în exclusivitate, modul în care trei ­judecători CEDO – Paulo Pinto de Albuquerque (Portugalia), Faris Vehabović (Bosnia și Herzegovina) și Carlo Ranzoni (Liechtenstein), în colaborare cu grefierul adjunct Andrea Tamietti, au refuzat să judece falsurile DNA și ale judecătorului Dorel Matei în cazul ­emiterii mandatului de arestare al lui Alexander Adamescu.

La puțin timp după miezul nopții, într-o sâmbătă noaptea, pe 30 martie 2019, CEDO a anunțat că a luat o decizie cu privire la plângerea lui Alexander Adamescu. Deja trecuseră mai mult de doi ani de când aceasta zăcea prin rafturile deja pline ale CEDO.

Este de neexplicat cum la o ora așa târzie, în weekend și după miezul nopții, cei trei judecători stăteau treji de dragul lui Alexander Adamescu.
Din analiza noastră reiese că acest e-mail, trimis avocatei omului de afaceri Alexander Adamescu, nu a fost tocmai întâmplător. El a venit în contextul în care, la data de 7 martie 2019, președintele CEDO, Guido Raimondi, a făcut o vizită fulger în România. Guido Raimondi s-a întâlnit la sediul Parchetu­lui de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu procurorul gene­ral, cu conducerea CSM, cu procurori-şefi ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, dar şi cu procurori din cadrul Parchetului General.


Publicăm mai jos e-mailul:

“ ----- Forwarded message -----
From: European Court Of Human Rights <[email protected]>
To: --- @gmail.com, --- @yahoo.co.uk
Sent: Saturday, 30 March 2019, 00:32:09 EET
Subject: Announcement of a Forth-coming Judgment or decision against Romania

The European Court of Human Rights will be notifying in writing the following judgment/s or decision/s in the following applications:
• B.A.A. v. Romania, ­(Application Number 70621/16) on 18/04/2019

Press releases and texts of the judgments or decisions will be available at 10 a.m. (local time) on the Court's Internet site (www.echr.coe.int)
It should be noted that the above delivery date/s may be subject to change in the event of unforeseen circumstances. 

Please note that the Court cannot guarantee the delivery of e-mails to external mail systems as they are not under its control. 
Please do not respond to this mail. “

 

Context politic sau trafic de influență pentru Kövesi?

Graba cu care a fost soluțio­nată plângerea lui Alexander Adamescu la nici trei săptămâni (1 aprilie 2019) după plecarea lui Raimondi din București, în contextul în care Alexander Adamescu tocmai fusese eliberat din a­rest preventiv în data de 6 martie 2019, ne face să începem o atentă investigație asupra modului în care autorități publice de asemenea anvergură refuză și omit să judece „falsuri“ și „se mulțumesc doar cu un copy - paste din media din România prietenoasă cu Laura Codruța Kövesi“.

Este important de precizat rolul președintelui CEDO, Guido Raimondi, care se află la final de mandat. Mandatul acestuia expiră în data de 4 mai 2019.
În data de 30 martie 2019, s-a aflat că Raimondi va fi înlocuit de judecătorul grec Linos-Alexandre Sicilianos, votat în data de 2 aprilie 2019.
Altfel nu putem găsi o explicație logică la faptul că zeci de mii de români așteaptă cu anii să li se judece plângerile la CEDO, iar numai dosarele cu mofturile lui Kövesi se mișcă în câteva săptămâni.

Pesemne că înainte de predarea mandatului, preșe­dintele Raimondi și-ar dori o rezoluție în ceea ce o privește pe preferata Parlamentului European la funcția de procuror-șef european, Laura Codruța Kövesi, implicit prin recompensarea unei respingeri grosolane și suspecte a judecării unei plângeri care o avea pe aceasta în prim plan – cea a lui Alexander Adamescu.

Căci mandatul Laurei Codruța Kövesi în fruntea DNA a fost umbrit de foarte multe scandaluri, inclusiv la nivel european, iar rapoarte de intelligence de o reputație mondială au consemnat că aceasta a făcut poliție politică.

Câteva dintre aceste rapoarte, cel mai cunoscut fiind cel al fostului șef al MI6, arată că Alexander Adamescu și tatăl acestuia au fost țintele politice ale lui Kövesi în combinație cu Victor Ponta – primul-ministru de la acea vreme.

 

Plângerea lui Alexander Adamescu la CEDO

În data de 24 noiembrie 2016, avocata Diana Elena Dragomir a depus la CEDO un rezumat de 14 pagini al încălcărilor grosolane, dar și ale falsurilor comise de procurorul de caz Adrian George Matei și de judecătorul de ­ședință Dorel Matei.

Prezentăm mai jos pasaje nesoluționate de către CEDO prin IGNORANȚĂ.Deși judecătoarea Mihaela Niță de la Curtea de Apel București a respins în data de 19.05.2016 emiterea unui mandat de arestare european pe numele lui Alexander Adamescu, lucrurile au luat cu totul o altă întorsătura.

 

După cum urmează

„Astfel, în aceeași zi, 19.05.2016, într-o grabă care nu poate trece neobservată, dosarul privind propunerea de arestare a subsemnatului a fost trimis la registratura Curții de Apel București și înregistrat sub nr. 3576/2/2016, repartizat judecătorului Matei George Dorel, care a și fixat termen de judecată, în aceeași zi, 19.05.2016, ora 13.30.

Din dosarul de fond nr. 3576/2/206, LIPSEȘTE FIȘA DE REPARTIZARE ALEATORIE A DOSARULUI, deși această fișă apare în toate celelalte dosare...“
„Magistratul Matei George Dorel a dispus ca subsemnatul să fiu citat DOAR PRIN AFIȘAREA CITAȚIEI LA UȘA INSTANȚEI. Nu a fost trimisă nicio citație la adresa domiciliului meu și nici la reșe­dința de la Londra, deși ambele adrese erau bine cunoscute autorităților din România. Citativul pentru termenul din data de 19.05.2016, ora 13.30 apare ca fiind tipărit la ora 12.59. Practic, cu jumătate de oră înainte ca magistratul să judece cererea DNA“.

 

Falsul de la CAB prin agent procedural Popa N.

„Procesul-verbal de citare a fost completat de agentul procedural Popa N., care a arătat că a procedat la afișarea citației la ușa instanței, la data de 19.05.2016 ora 11.00, pentru termenul de judecată din 19.05.2016, ora 13.30, lucru practic imposibil, de vreme ce CITAȚIA APARE CA FIIND TIPĂRITĂ ABIA LA ORA 12.59 (sistemul informatic menționează automat ora la care se imprimă documentul).“

Grave încălcări ale legii:

„...încheierea din dosarul de contestație, pronunțată de judecătoarea Mihaela Niță (cea care a admis apelul meu și anularea mandatului de arestare național emis de judecătorul Malaliu de la Tribunalul București) care conține 37 de pagini, apare ca fiind redactată în aceeași zi cu ziua pronunțării, 19.05.2016. În cazul meu au fost încălcate dispoz. art. 204 alin. 1 teza finală Cpp, conform cărora contestația se trimite, împreună cu dosarul cauzei, la instanța ierarhic superioară în termen de 48 de ore de la înregistrare“.

 

Răspunsul celor trei ­judecători CEDO în totală ­IGNORANȚĂ A ­FALSURILOR ȘI ­PREVEDERILOR LEGALE

Astfel, portughezul Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, bosniacul Faris Vehabović și judecătorul de origi­ne italiană Carlo Ranzoni (Liechtenstein), în răspunsul privind inadmisibilitatea cererii au ignorat complet aplicația, refuzând să judece și deci să se pronunțe astfel pe falsurile și încălcările legii descoperite la dosar. Aceștia s-au mulțumit să argumenteze în mai puțin de o pagi­nă cu fraze copy - paste din comunicatul DNA, dar și din presa favorabilă DNA.

Iată răspunsul celor trei judecători CEDO

„Curtea a constatat că suspiciunile împotriva reclamantului s-au bazat pe dovezi extinse care erau suficiente pentru a satisface un observator obiectiv că ar fi comis infracțiunile în cauză.

Mandatul de arestare fusese emis în scopul de a-l aduce în fața unei instanțe din România, ceea ce nu a fost posibil până la acel moment pentru că a părăsit țara, o situație care nu putea fi imputată autorităților.

Mai mult, mandatul fusese eliberat deoarece reclamantul fusese aparent evitat în eforturile de a-l contacta la ultima sa adresă cunoscută în Monaco, deși la sediul societăților sale sau prin e-mail și telefon nu a avut succes. Într-adevăr, se pare că a deconectat telefonul după ce a fost contactat de poliția mone­tară.

În România, el a fost repre­zentat de un avocat, iar afirmațiile sale că nu a fost notificat în mod corespunzător cu privire la notificarea procedurilor au fost examinate de instanțe, a căror apreciere a fost acceptată de Curte. De asemenea, nu a existat niciun motiv să se îndepărteze de constatările lor cu privire la necesitatea de a-l reține, în loc să impună o măsură mai îngăduitoare.

Curtea a constatat că autoritățile naționale au luat măsuri rezonabile pentru a informa reclamantul despre procedură și pentru a confirma că el s-a ascuns. Avea posibilitatea să se prezinte în fața instanțelor în persoană sau printr-un avocat la alegerea sa. Nu există nimic în dosarul cauzei pentru a arăta că avocatul a fost împiedicat să-și reprezinte clientul sau să prezinte argumente.“

 

Copy - paste după ­Comunicatul DNA din martie 2016

25 martie 2016 Nr. 358/VIII/3 

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul ADAMESCU BOGDAN ­ALEXANDER, om de afaceri, pentru săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită. 
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: 

În cursul lunilor iunie și decembrie 2013, inculpatul Adamescu Bogdan Alexander împreună cu tatăl său a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro respectiv 23.000 lei magistraților Stanciu Ion și Rovența Elena, judecători la Tribunalul București - Secția VII Civilă pentru ca în schimb, aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era Adamescu Grigore Dan.

Până în prezent, procurorii anticorupție au făcut nume­roase demersuri pentru a asigura prezența inculpatului în fața organelor judiciare, însă acesta a urmărit tergiversarea cercetărilor față de el și în final sustragerea de la urmărirea penală.

Având în vedere aspectele menționate anterior, la data de 25 martie 2016, procurorii au înaintat Tribunalului București referatul cu propunere de arestare preventivă în lipsă a inculpatului Adamescu Bogdan Alexander, pe o perioadă de 30 zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare ­preventivă.

Acest dosar s-a constituit ca urmare a disjungerii dintr-o cauză penală în care au fost trimiși în judecată patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secția a VII-a civilă, în legătură cu pretinderea și primirea unor sume de bani și bunuri în schimbul favorizării unor interese de afaceri. (comunicat nr. 902/VIII/3 din 24 iunie 2014).

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de Procedură Penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

Scurgerile DNA din presa favorabilă, luate copy - paste de cei trei ­judecători CEDO în decizia lor de ­respingere a judecării cauzei

Articolul din Adevărul:

În decizia judecătorilor a cântărit greu atitudinea lui Adamescu în faţa poliţiştilor care au vrut să-i aducă la cunoştinţă detalii despre ancheta care îl viza. 
Mai exact, Adamescu junior (38 de ani) a fost sunat pe 6 ianuarie 2016, la ora 16.15, de un poliţist delegat de autorităţile din Monaco, pentru a-i comunica oficial că este cercetat în România pentru dare de mită. 

După ce s-a prezentat, poliţistul i-a spus lui Adamescu jr. că procurorii DNA au emis o citaţie pe numele său şi trebuie să se ducă la Bucureşti pentru a da declaraţii. Afaceristul şi-a confirmat iniţial identitatea, dar când a auzit care este ­motivul apelului a închis telefonul. Poliţistul a insistat, dar apelurile au fost redirecţionate către un robot telefonic. 

În aceeaşi zi, omul legii mai încercase contactarea lui Adamescu jr. şi pe un alt număr de telefon, dar şi acesta era redirecţionat către robotul telefonic. Întregul episod este relatat în procesul-verbal trimis la DNA de autorităţile din Monaco. 

El apare consemnat în motivarea judecătorului de la Tribunalul Bucureşti care a decis iniţial emiterea unui mandat de arestare în lipsă în cazul lui Adamescu jr. Magistratul susţine că din acest episod reiese că afaceristul se sustrage cercetărilor. 

 

Comentarii

loading...