“În contextul exerciţiului (…), având în vedere scenariul prezentat ieri şi prin faptul că avem structura spitalicească afectată, avem spitalele mobile care au venit, dar au anumite limite la capabilităţile lor, astăzi se testează evacuarea medicală nu numai în România, cum am făcut până acum, cu Forţele Aeriene Române, dar şi în afara României”, a spus Raed Arafat, într-o declaraţie de presă făcută la baza aeriană Otopeni.
El a menţionat că avionul slovac ajuns luni efectuează deja simulări de evacuare a unor cetăţeni străini care au leziuni minore.
Totodată, marţi, la baza aeriană Otopeni a aterizat un avion israelian de terapie intensivă. “În cursul acestei după-amieze acesta va pleca, după ce simulăm evacuarea unor pacienţi grav răniţi la bordul avionului”, a declarat Raed Arafat.
De asemenea, la aceeaşi bază a aterizat marţi un avion suedez de terapie intensivă. “Acesta urmează să plece cu un număr de pacienţi, dintre care şase în stare critică. Vor pleca cu ei în Suedia, continuând simularea pe durata zborului”, a afirmat Arafat.
El a estimat că în cadrul acestor simulări privind transportul răniţilor în străinătate vor fi rulaţi circa 40-50 de pacienţi, voluntari care s-au oferit să joace acest rol.
“Deci astăzi este o zi dedicată acestor lucruri, dar nu se limitează la ele, pentru că pe parcurs sunt alte acţiuni care se întâmplă în cadrul exerciţiului – de căutare-salvare victime, se primesc victime în continuare, deci au fost rulaţi sute de pacienţi deja în spitalele de campanie”, a menţionat Arafat.
UPDATE 13.15: Raed Arafat a declarat că va propune modificarea legislaţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă, astfel încât “să nu te blochezi într-o semnătură”, arătând că anumite decizii urgente trebuie să fie luate de comanda acţiunii, şi nu de comitete, miniştri sau prim-ministru.
Arafat a explicat că mecanismele de decizie care funcţionează pe baza legislaţiei de la începutul anilor 2000 trebuie modificate, în aşa fel încât deciziile să se ia mult mai repede, aceasta fiind una dintre primele concluzii trase după exerciţiul Seism 2018. “Avem nişte lucruri care trebuie să le corectăm în proceduri, astfel încât să nu trebuiască la fiecare decizie să convoci un comitet. Acest lucru a fost observat chiar de colegul din Statele Unite, care mi-a zis: Şi noi am fost aşa, dar am învăţat de la dezastrele pe care le-am avut – şi Statele Unite, din păcate, au avut destule. A zis că noi am simplificat totul şi am clarificat modalitatea asta, astfel încât să nu ajungi să te blochezi într-o semnătură. Să se ia decizia fără să trebuiască să chemi mii de comitete şi comisii şi subcomisii care să semneze, care în final este o formă de diminuare a responsabilităţii sau ca cineva să nu îşi asume o decizie, ce nu e corect în situaţiile de dezastre. Aşa a fost făcută legislaţia. S-a împins totul la nivelul cel mai de sus, la nivelul unui ministru, a unui prim-ministru”, a mai declarat Arafat.
Şeful DSU susţine că unele decizii, precum declararea stării de urgenţă, trebuie luate la cel mai înalt nivel, dar în unele situaţii evidente comandanţii acţiunii ar trebui să ia deciziile după o consultare cu miniştrii. “E normal ca unele decizii să fie acolo, să fie semnate, precum declararea stării de urgenţă, dar nu este normal ca pentru ca să încep anumite acţiuni să trebuiască să aştept să se convoace un comitet şi comitetul respectiv să dezbată şi să discute, după care să ia o decizie, când totul este atât de evident că trebuie luată decizia asta. Atunci, mai degrabă informezi prim-ministrul, ministrul de Interne şi iei decizia mai departe şi te duci mai departe cu ea”, a spus Arafat.
El a arătat că ar putea exista situaţii în care Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă să nu poată fi convocat pentru luarea unor decizii, din diferite motive. “Sunt posibilităţi să nu poţi convoca Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă ore în şir după un cutremur, adică s-ar putea să nu aibă cvorum, s-ar putea să nu îţi vină, s-ar putea unii miniştri să nu ajungă, s-ar putea să fie cineva plecat din ţară. S-ar putea ca prim-ministrul să fie în vizită oficială în afara României şi atunci, cum procedezi ca să iei decizii imediate? Anunţarea Protecţiei Civile Europene trebuie să treacă printr-o comisie sau comandantul acţiunii poate să se consulte la telefon sau printr-un sistem de comunicaţii la nivel cel mai înalt cu ministrul şi să spună ‘declanşăm’ şi atunci punem anunţul automat şi câştigăm câteva ore”, a afirmat şeful DSU.
Arafat a mai spus că după finalizarea exerciţiului va face aceste propuneri de modificare a legislaţiei. “Astea sunt lucruri pe care trebuie să le clarificăm în legislaţie. Legislaţia scrisă la începutul anilor 2000 prevede ca toate aceste demersuri să se facă numai prin comitete şi subcomitete. În cadrul exerciţiului, noi am arătat şi că se poate asuma răspunderea. Dar asumarea răspunderii, când legea zice altceva, înseamnă că ai încălcat legea şi când cineva vrea să îţi facă rău, poate să îţi facă. Să spună: ai încălcat legea, tu ţi-ai asumat răspunderea pentru a lua o decizie, legea îţi spune că trebuia să aştepţi aia, să semneze zece, până să iei decizia. Aici trebuie să lucrăm. O să facem aceste propuneri pe baza rapoartelor pe care le primim, pentru că multe chestii au fost observate”, a mai precizat Arafat.
Un total de 4.380 de persoane decedate, 8.040 de răniţi şi aproximativ 50.000 fără adăpost se înregistrează, potrivit scenariului, la începutul celei de-a patra zile de desfăşurare a exerciţiului SEISM 2018.
Potrivit unui comunicat al organizatorilor, acelaşi scenariu arată că 48.000 de consumatori au rămas fără electricitate şi 55.000 nu beneficiază de alimentare cu apă, în cursul nopţii fiind salvaţi 1.130 de oameni, în vreme ce 228 de persoane sunt prinse sub dărâmături, iar 833 sunt încă dispărute.
De asemenea, în urma seismului înregistrat în data de 13 octombrie şi a celor două replici care au urmat, au fost afectate 5.240 de clădiri, în urma cutremurului fiind distruse şase spitale din Bucureşti, 23 de unităţi spitaliceşti distruse parţial, nouă spitale fiind avariate, dar funcţionale.
“În ultimele 24 de ore, echipele de salvatori au desfăşurat misiuni de căutare-salvare, scoatere a victimelor de sub dărâmături, recuperare a persoanelor blocate la înălţime, asistenţă şi evacuare medicală a victimelor. În continuare rămân funcţionale taberele de sinistraţi din localităţile Afumaţi şi Voluntari, din judeţul Ilfov, precum şi cele trei tabere organizate la Arena Naţională din Bucureşti, cu o capacitate totală de peste 30.000 de persoane. Pentru acordarea asistenţei medicale pentru persoanele rănite sunt funcţionale două spitale mobile româneşti, spitalul mobil israelian, spitalul mobil austriac, spitalul mobil italian şi cel norvegian”, au anunţat, marţi dimineaţă, organizatorii exerciţiului.
Potrivit sursei citate, coordonarea medicală şi pentru salvarea persoanelor se face în mod integrat de la Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţie de la Ciolpani, împreună cu reprezentanţii EMTCC şi ofiţerii de legătură ai agenţiilor internaţionale implicate în desfăşurarea exerciţiului.
Echipele de intervenţie în situaţii de urgenţă vor desfăşura şi în cursul zilei de miercuri activităţi conform scenariului existent şi situaţiilor ipotetice care vor fi introduse, inopinat, în exerciţiu, se mai arată în comunicatul menţionat.
