Dintre toate bisericile bucovinene de sub egida UNESCO, cea de la Arbore este cea mai incercata, incepand cu moartea violenta a ctitorului ei, Luca Arbore, decapitat din porunca lui Stefanita Voda, in 1523, care l-a banuit de tradare. Apoi, pictura interioara, realizata in 1503-1504, a fost deteriorata in vremea campaniei lui Soliman Magnificul, in 1538, fiind refacuta ulterior. Astazi, pictura exterioara, opera a echipei de zugravi condusa de Dragos Coman din Iasi, este si ea puternic afectata.
Biserica are hramul “Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul”, stranie coincidenta cu sfarsitul ctitorului, ce fusese portar al Sucevei, sfetnic de incredere al lui Stefan cel Mare. A fost ridicata intre 2 aprilie si 29 august 1502, din piatra, caramida fiind intrebuintata numai la bolti. In preajma, ctitorul si-a construit curtea boiereasca, astazi ruinata. Importante pentru istoria noastra sunt si cele doua tablouri votive: unul il reprezinta pe ctitor, pe sotia lui, Iuliana, si cei cinci copii ai lor inchinand biserica; celalalt se afla in nisa din interiorul baldachinului in stil gotic de pe mormantul ctitorului si-l reprezinta pe Luca Arbore alaturi de sotie si doi copii. Mormantul ctitorului este cel mai important monument funerar in stil gotic din Moldova. Un element special al constructiei este nisa exterioara de pe peretele apusean, menita sa adaposteasca masa pomenilor.
Biserica, in intregime, este reprezentativa pentru arhitectura epocii lui Stefan cel Mare. Desi pictura exterioara nu s-a pastrat ca la celelalte cinci biserici din Bucovina de pe lista UNESCO, totusi, atat cat mai e, este la fel de frumoasa. In acelasi timp, pictura interioara este restaurata de o echipa de studenti de la Facultatea de Teologie din Bucuresti, sectia arte plastice. Preotul Alexandru Chifan este fericit de rezultatul muncii acestora, caci in urma trudei lor raman curate scene de o deosebita frumusete si sfintenie. Dar, pana ce acestia vor termina, ar fi binevenite mai multe fonduri atat de la Ministerul Culturii si Cultelor, cat si de la sponsori particulari, iubitori ai istoriei si artei noastre.
