Joi, la sediul Ministerului Culturii si Cultelor ministrul Mona Musca si secretarul de stat Adrian Lemeni au lansat textul final al proiectului noii “Legi privind libertatea religioasa si regimul cultelor in Romania”, semnat de toate confesiunile recunoscute din tara, cu o singura exceptie: Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica. Pentru a clarifica acest refuz, am obtinut punctul oficial de vedere al pr. Mircea Martian, purtator de cuvant al Episcopiei de Cluj-Gherla: “Inca de la inceputul negocierilor actualului proiect al Legii Cultelor, Biserica Greco-Catolica a cerut rezolvarea prealabila a problemei retrocedarii bunurilor bisericesti confiscate de regimul comunist. In contextul modificarii legilor proprietatii, a cerut masuri reparatorii concrete, care sa se extinda si asupra retrocedarii lacaselor de cult greco-catolice, de care Biserica a fost deposedata dupa 1948. In cadrul ultimului Consiliu al Ierarhilor de la Lugoj, unde a participat si dl Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru Culte, s-a cerut inca o data extinderea retrocedarilor si la lacasele de cult greco-catolice, ocupate de BOR (nu numai la imobilele aflate in posesia statului), astfel incat noua Lege a Cultelor sa nu dea legitimitate unei nedreptati comise de statul roman in timpul regimului comunist. Luand act de lipsa de reactie a reprezentantilor statului si considerand ca nu exista nici o siguranta cu privire la faptul ca Legea Cultelor, odata intrata in vigoare, nu va conserva situatia actuala, Consiliul Ierarhilor greco-catolici a hotarat sa nu dea gir acestui proiect”.
Ministrul Mona Musca are insa speranta ca si Biserica Unita cu Roma va semna noul proiect: “Sunt convinsa ca si greco-catolicii vor conveni asupra articolului care se refera la redobandirea bunurilor sacre. Nu exista obiectii la forma finala a textului, ci doar divergente in privinta acestui art. 2, dar vom incerca o rezolvare amiabila a problemei cu Biserica Ortodoxa Romana. Azi dimineata (joi, 2 iunie – n.n.) am avut impreuna cu premierul Tariceanu o intalnire cu patriarhul Teoctist si cu alti membri ai Sfantului Sinod. Facem eforturi sa rezolvam aceasta problema. Vom retroceda, unde se poate, vom negocia cu BOR restituirea lacasurilor greco-catolice, vom ajuta financiar unde trebuie construit. Sper ca daca vor vedea si greco-catolicii ca ne tinem de cuvant, cand vor vedea semnale concrete, vor fi si ei de acord cu proiectul legii”. Intr-adevar, primele semnale concrete sunt pe cale sa se vada: in urma demersurilor premierului Tariceanu, inainte de a pleca in Germania, si ale ministrului Mona Musca patriarhul Teoctist a promis retrocedarea catedralelor greco-catolice din Oradea si Gherla, cat si a bisericii “Sf. Vasile” din str. Polona, Bucuresti.
