Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sunt, acum, în Săptămâna Mare, ultima de dinaintea Sărbătorilor de Paşti. În această Săptămână, a Patimilor, ne amintim de ultimele momente din viaţa lui Iisus Hristos înainte de răstignirea pe cruce. Acestea sunt rememorate, în fiecare seară, la slujbele speciale, numite denii. Cele mai importante sunt Denia celor 12 Evanghelii din Joia Mare şi Denia Prohodului Domnului din Vinerea Mare.
Potrivit obiceiului, în această săptămână se face curăţenie generală în gospodării. Casele trebuie să strălucească, pentru că „ele te blesteamă dacă Paştile le prind necurate”.
În Lunea Săptămânii Mari, se scoate totul din casă la aerisit, ca să iasă toate relele de peste iarnă. Se spală şi se repară mobilierul şi se lipesc şi se văruiesc zidurile.
A doua zi a Săptămânii Mari se trece la curăţenia exterioară, a grădinilor şi curţilor. Se spală geamurile, se curăţă uscăturile şi se repară gardurile. Această zi mai este numită şi Marţea Seacă. În mediul rural, încă mai există superstiţia că ţăranii trebuie să se spele potrivit unui anumit ritual, pentru a „seca” bolile.
Toate aceste treburi sunt permise doar până miercuri, inclusiv spălatul şi călcatul rufelor. Aceasta este, de altfel, şi ultima zi în care se poate munci la câmp. Apoi, bărbaţii stau pe lângă case şi-şi ajută nevestele la treburile gospodăreşti. În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le vopsi.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii, aşa că femeile merg la biserică şi împart colaci de post, prescuri, vin, miere de albine şi fructe. În credinţa populară, în noaptea dinaintea Joii Mari, sau în zorii acestei zile, se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Aşa că, pentru a le întâmpina, oamenii aprindeau focuri prin curţi, în faţa caselor sau în cimitire.
Această zi de la mijlocul Săptămânii Patimilor este dedicată celor mai importante copturi pascale. Acum se pregătesc pasca şi cozonacii, din făină de cea mai bună calitate. În foarte multe locuri, Joia Mare este ziua în care se „înroșesc ouăle”. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. În unele regiuni rural se mai păstrează superstiția conform căreia, în timpul deniei, fetele fac pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
Ultima vineri din Postul Mare este numită şi Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, pentru că este cea mai tristă dintre zi din Săptămâna Patimilor, rememorând aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus.
În această zi nu se mai coace. În unele zone se mai păstrează credinţa că dacă cineva îndrăzneşte să facă pască sau cozonaci în Vinerea Marea, este un foarte mare păcat, iar coptura nu va fi mâncată nici măcar de peşti. În dimineaţa Vinerei Mari, ţăranii alergau desculţi prin rouă şi se scăldau în ape curgătoare, fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Potrivit tradiţiei, în această zi se ţine post negru. Seara, toţi credincioşii merg la biserică pentru a participa la slujba specială de scoatere a aerului. Se consideră că trecerea pe sub aer are efecte terapeutice.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire pentru Sfintele Paşti. Femeile gătesc mâncărurile de sărbătoare, inclusiv copturile care nu au fost terminate în Joia Mare. În unele zone există superstiţia potrivit căreia tăvile de cozonac trebuie să fie băgate în cuptor doar în număr cu soţ şi numai cu mâna dreaptă, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. Potrivit tradiţiei, în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul, din carnea căruia se fac mâncărurile tradiţionale:drobul, friptura şi borşul de miel.
Din timpuri străvechi, există obiceiul de a te înnoi de Paşti. Fiecare gospodină trebuie să aibă o cămaşă nouă, iar fiecare bărbat o pălărie nouă.
Seara, femeile pregătesc cu atenţie coşul cu alimente care urmează a fi sfinţite la biserică. Acesta trebuie să conţină ouă roşii, pască, cozonac, carne special preparată, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc etc. Coşul se acoperă cu cel mai frumos ştergar din gospodăria respectivă, în semn de respect.
În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite bucatele, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.
