Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Fost membru CSM: Protestele din Justiție nu înseamnă oprirea activității

Fost membru CSM: Protestele din Justiție nu înseamnă oprirea activității

Protestele din Justiție nu înseamnă oprirea activității, spune avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

George Dumitrescu 0 comentarii

“Comentam zilele trecute că greva din justiție, prin asta înțelegându-se oprirea activității, nu este una reală, ci doar una informațională, destul de bine coordonată. Modelul de coordonare este cel din 2009, pe care îl cunosc bine, la care se adaugă câteva strategii de intelligence, ușor recognoscibile și ele. Se protestează prin comunicate de presă, prin interviuri cu judecători și procurori bine promovate, prin bombardament mediatic și live-uri pe posturi TV ori pe Facebook, nu în instanțe și parchete. Datele centralizate oferite de ziare.com, care cred că are surse bune, demonstrează caracterul mediatic nu real al protestului. Aceasta nu înseamnă că starea de nemulțumire sau de confuzie din sistem nu este reală sau chiar generală ci doar că există raționalitate în ce privește asumarea statutului și a interdicțiilor profesiei de judecător sau procuror. Statistica arată că avem 14 instanțe în care se desfășoară forme de protest, din care 3 tribunale (unul fiind Clujul unde funcționează principalul agitator) și 11 judecătorii. În 5 instanțe se protestează cu banderole albe pe mâini, iar în celelalte cu întreruperea activității de la 1/2 de oră la 2 ore. Avem întrerupere totală de activitate (în care nu cred de altfel) doar la Judecătoria sector 1 București. În total în România avem 16 curți de apel, 50 de tribunale și 175 de judecătorii, plus ÎCCJ, în total 242 de instanțe judecătorești.
14 instanțe din 242 în total nu înseamnă protest al instanțelor. La parchete, din cele 244 de unități avem 22 de unități aflate în protest, aici chiar cele aflate la vârf (PG, DNA, DIICOT) dând tonul. Regula este suspendarea activității cu publicul sau banderolele pe braț, DNA-ul protestând chiar inedit cu un banner care le face inutilizabil site-ul. E posibil ca celor de la ziare.com să le fi scăpat câteva proteste, dar imaginea de ansamblu nu are de suferit. Dacă protestul se poate extinde după modificarea OUG nr. 7/2019? Da, dacă va fi la fel de prost gestionat ca până acum”, ascris Neacșu pe pagina sa de Facebook.

 

Comentarii

loading...