Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

„România liberă“ a intrat în posesia modificărilor la Legea offshore

„România liberă“ a intrat în posesia modificărilor la Legea offshore

Gazele din Marea Neagră pot aduce mari beneficii românilor

Modificări esențiale au fost aduse articolului 19 și anexei Legii offshore, acolo unde sunt reglementate impozitele asupra veniturilor suplimentare offshore. Este epicentrul acestei legi, ținta tirurilor lobby-istilor companiilor petroliere.

Dan Chitic 0 comentarii

Eu unul cred că este motivul pentru care un important politician a fost condamnat în primă instanță… ba chiar scopul final al evenimentelor din 10 august! E părerea mea.

Toate neclaritățile existente în varianta trecută prin Parlament în iulie au fost tranșate într-un mod lipsit de echivoc. Toate insistențele și sugestiile noastre, ale celor ce ne-am ocupat de acest subiect, au fost avute în vedere, fapt care se datorează unor adevărați profesioniști care acționeză în instituțiile statului precum niște partizani, servind cu orice risc interesul național. Eroi necunoscuți care, cândva, atunci când acest război se va fi terminat (sper cu succes pentru interesele acestui popor) le vom afla și numele.

Dar să revenim la textul legii. Ce s-a modificat? În primul rând, față de varianta deja votată de Parlament și întoarsă de KWI, în actuala variantă a Legii la articolul 19 se introduce un alineat suplimentar (al. 2 - în forma propusă spre adoptare în prezent) în care este definit clar și lipsit de echivoc noțiunea de “venit suplimentar” - noțiune care era definită ambiguu în aneva variantei anterioare a legii. Acum se menționează clar: “Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore și preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.” Apoi, și aici intervine scrâșnetul de dinți al exploatatorilor, în varianta trimisă în prezent Parlamentului este clar stabilit modul de calcul al fiecărei trepte de impozitare, nu cu raportări sau trimiteri ambigui și incerte la baze de calcul vag stabilite, ci cu procente clare, pe care le-ar înțelege și putea aplica și o persoană fizică autorizată care vinde covrigi.

Varianta actuală stipulează clar că: “Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit alin. (2) și anexei nr. 2, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru componenta de până la 85 lei/MWh a prețului practicat;

b) 45% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 85 lei/MWh și 100 lei/MWh a prețului practicat;

c) 50% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 100 lei/MWh și 115 lei/MWh a prețului practicat;

d) 55% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 115 lei/MWh și 130 lei/MWh a prețului practicat;

e) 60% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 130 lei/MWh și 145 lei/MWh a prețului practicat;

f) 65% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 145 lei/MWh și 160 lei/MWh a prețului practicat;

g) 70% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 160 lei/MWh și 175 lei/MWh a prețului practicat;

h) 75% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 175 lei/MWh și 190 lei/MWh a prețului practicat;

i) 80% din venitul suplimentar pentru componenta ce depășește 190 lei/MWh a prețului practicat.”

 

Formulări ambigue, eliminate

Le mulțumesc odată în plus pe această cale profesioniștilor patrioți care au acceptat sfaturile și sugestiile noastre și au modificat în mod curajos formulări ambigue de genul“Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale (…), după cum urmează: 

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; 

b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv; 

c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv; (…)”așa cum se menționa în varianta adoptată de Cameră, sau de formulări care ar fi fost de natură să poată permite modificarea facilă a legii în favoarea exploatatorilor, așa cum erau cele inserate într-o variantă intermediară a legii: “Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

• 30% din venitul suplimentar la care se adaugă:

a) 15% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 85 lei/MWh și 100 lei/MWh a prețului practicat;

b) 20% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 100 lei/MWh și 115 lei/MWh a prețului practicat;

c) 25% din venitul suplimentar pentru componenta dintre 115 lei/MWh și 130 lei/MWh a prețului practicat (…)”

 

 

Varianta cea mai bună a unei legi proaste

Spuneam mai sus că aceasta e cea mai bună variantă a unei legi proaste. Și îmi mențin opinia! Căci o lege bună ar fi fost aceea care nu ar fi adus 30% “din venitul suplimentar pentru componenta de până la 85 lei/MWh a prețului practicat” ci 60% și 80% din tot ce depășește 85 lei/MWh… așa cum prevede în prezent OG 7/2013 și Legea 73/2018. O lege care nu ar fi exceptat de la reglementările fiscale în vigoare la acest moment în România.

Dar probabil că o Lege bună nu e accesibilă nouă din poziția pe care o avem în prezent. Legile bune nu’s pentru căței sau slugi…

Probabil că trebuie să ne mulțumim cu cea mai bună variantă a unei Legi proaste, lege pentru care au luptat mai mult sau mai puțin vizibil o mână de oameni care și-au asumat riscuri greu de imaginat în “statul nostru de drept”.

Ba chiar vă îndemn să luptăm pentru varianta aceasta proastă a Legii! Eu unul voi continua să o fac. Și voi ieși duminică pe 16 septembrie 2018 în Parcul Izvor în fața Palatului Parlamentului să apăr suveranitatea acestei țări. Și să îndemn Parlamentarii să lupte și ei pentru interesele celor pe care îi reprezintă… și să voteze varianta Legii pe care o vor primi spre adoptare de la Executiv. 

Vă îndemn să fim #UnițiPentruRomânia și să luptăm pentru #ResurseleRomâneștiRomâniei!

#ÎntâiRomânia

#PânăLaCapăt

Comentarii

loading...