Sub conducerea președintelui Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis, în ultima sa ședință, modul în care va fi pusă în practică Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada anilor 2020-2024, precum și un program de perspectivă intitulat Armata 2040.
.Strategia aprobată de CSAT prevede trei etape, prima dintre ele fiind finalizarea Programului de modernizare Armata 2026. A doua etapă este implementarea noilor tehnologii și reorganizarea Armatei României pentru acțiune multi-domeniu (termen de finalizare 2032) iar a treia etapă este finalizarea Programului Armata 2040.
“Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală și interinstituțională, într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe, iar procesele de planificare strategică inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii – consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței, inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19”, a anunțat, după ședința CSAT, un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
Practic, acest comunicat sugerează că Rusia își va consolida prezența militară în regiunea Mării Negre, ceea ce înseamnă că nu există nicio șansă ca peninsula Crimeea să reintre sub controlul Ucrainei. Ipoteza unei extinderi a ocupației ruse în jurul Mării Negre nu este enunțată de specialiștii români, dar ea nu poate fi exclusă, ținând cont de războiul care continuă în regiunile rusofone ale Ucrainei și, mai nou, de conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, în care Rusia este implicată de partea Armeniei.
Riposta Occidentului față de aceste evoluții îngrijorătoare este vizibilă mai ales prin procesul de relocare a trupelor SUA din Germania spre estul Europei. Potrivit datelor sugerate până acum, trupe americane suplimentare vor fi trimise în Polonia, România și Bulgaria.
“În momentul de față a devenit mai actual ca oricând scutul, ca o nevoie de securitate, nu doar pentru România, ci pentru toată regiunea pe care scutul o protejează. Să sperăm că în curand va fi gata şi investiţia din Polonia, ceea ce va genera securitate în aproape toate ţările Uniunii Europene”
Traian Băsescu,
Fost președinte al României
„Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”
Adrian Zuckerman,
Ambasadorul SUA la București
Ce sumă totală alocă Pentagonul pentru bazele din România?
Pentru aerodromul din orașul Câmpia Turzii (județul Cluj) se oferă, anul viitor, 130,5 milioane de dolari, iar pentru baza sistemului antirachetă de la Deveselu (județul Olt) s-a semnat un contract de 45 de milioane de dolari.
Cât de importantă este România în schema de securitate a NATO?
România urmează să devină principalul aliat al Statelor Unite în operațiunile de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în ceea ce privește acțiunile de descurajare menite să contracareze politica agresivă a Rusiei.
Pe teritoriul Poloniei, SUA ar urma să înființeze o bază militară permanentă, iar pe teritoriul României, trupele americane vor fi sporite prin sporirea efectivelor și a frecvenței cu care se rotesc militarii americani trimiși spre alte zone geografice.
Cel mai recent element, în egală măsură încurajator și alarmant, este decizia SUA de a susține construirea unei linii de legătură, care să includă o autostradă și o cale ferată, între orașele – port Gdansk (Polonia) și Constanța, prin care să se conecteze Marea Baltică și Marea Neagră.
Proiectul ar fi o punere în practică a unor idei lansate, în anul 2018, la București, în cadrul “Inițiativei celor trei mări”. Primul oficial care a anunțat viitoarea autostradă Gdansk – Constanța a fost ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, ceea ce indică importanța extraordinară pe care SUA o acordă acestei căi de transport.
Chiar dacă nu s-a spus explicit, ea va permite inclusiv deplasarea rapidă a trupelor NATO, în primul rând a celor americane, de-al lungul Flancului Estic al NATO.
Proiectul “Via Carpathia” include o arteră de comunicație terestră cu conexiuni spre Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia. Pe teritoriul României, în prelungirea segmentului de autostradă Sibiu – Pitești, aflat acum în construcție, ar urma să se realizeze două segmente de drum de mare viteză aflate pe traseul Via Carpathia – traseul Oradea – Arad și traseul Lugoj – Calafat, ambele în valoare de circa 350 de milioane de euro.
O ipoteză a fost aceea ca viitoarea arteră strategică să treacă din Polonia în România prin zona de vest a Ucrainei. Chiar dacă guvernul de la Kiev ar fi agreat o asemenea idee, ea nu ar fi sigură din punctul de vedere al SUA, întrucât Ucraina nu este membră NATO (este doar stat partener) iar situație ei este nesigură din cauza conflictului militar cu Rusia.
