Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Scrisoare către Editor

Scrisoare către Editor

În urmă cu treizeci de ani, Zidul Berlinului era dărâmat. Cât de departe am ajuns?

Un nou sondaj asupra democrației și societății civile post-1989 relevă un puternic mixaj de pesimism cu un spirit neobosit în căutarea schimbării.

Redacția Online 0 comentarii

La trei decenii de la demantelarea Zidului Berlinului, un nou raport întocmit de Open Society (Fundația pentru o Societate Deschisă) în această săptămână indică atitudinile persoanelor născute înainte și după 1989 în Germania, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria asupra chestiunilor legate de democrație și speranțelor lor de viitor. Unele răspunsuri îndeamnă la reflecție, iar altele oferă licăriri încurajatoare de optimism.
 
Îngrijorările la început: Democrația este considerată ”în pericol” de-a lungul tuturor țărilor. În toate statele exceptând Germania peste 60% cred că domnia legii este sub amenințare, iar peste jumătate dintre respondenții din generațiile tinere gândesc că libertatea cuvântului este similar amenințată în propriile țări. Numai un sfert dintre cei de peste 40 de ani cred că lumea este acum un loc mai sigur decât în comparație cu 1990, când jumătate din continent purta cicatricile proaspete ale dictaturii și conflictelor.
Într-o evoluție surprinzătoare și deopotrivă de îngrijorătoare, aproape jumătate dintre germani nu cred că alegerile din țara lor sunt libere sau de drept. Iar 80% dintre votanții AfD (formațiune de extremă dreaptă din Germania) susțin afirmația. Acestea sugerează că un număr crescând de cetățeni germani care nu cred în democrația țării lor sunt pregătiți să voteze cu un partid care caută să o submineze, dacă nu chiar să o abolească.
Luând în considerate trendul actual de populism și nativism (ideea politică conform căreia persoanele născute într-o țară sunt mai importante decât imigranții n. tr.) din Europa, cele dezvăluite ar putea să nu fie în întregime o surpriză. Însă alte informații colectate portretizează o și mai mare neîncredere în media mainstream și în informațiile publice. Numai 21% dintre slovaci și 34% dintre  cehi – cel mai mare procentaj din Est) – au încredere în aceste surse. Germania stă puțin mai bine, cu 40%, însă nivelul este tot scăzut în urma dezinformării și știrilor false (fake news) privindu-i pe refugiați folosite de extrema dreaptă din Germania.
Finalmente, o mișcare insuficient mediatizată de persoane care tulbură cetățenii din fostul Bloc Estic este emigrația. 67% dintre români sunt îngrijorați de exodul de populație din țară. Între 1989 și 2017, 20% dintre români au plecat, făcând-o țara cu a doua cea mai mare diasporă din Europa, conform estimărilor ONU. Bulgarii și ungurii sunt la mică distanță, cu 65% și 62% dintre cetățeni îngrijorați. La polonezi, slovaci și cehi, procentul este de 50%. Libertatea de mișcare în UE a permis o paletă de oportunități de muncă, studiu și sprijinirea familiilor cu sume de bani trimise acasă (remitere), dar a contribuit, totodată la împuținarea semnificativă a muncitorilor calificați, la declinul natalității și la micșorarea societăților.
Dar sunt și vești bune: un spirit sfidător de disidență se află în creștere, integrat în convingerea profundă că societatea civilă și academică ar trebui să fie independente și capabile să tragă la răspundere guvernele. De la 50% dintre cehi la 72% dintre bulgari cred că ONG-urile și organizațiile caritative trebuie să aibă voie să critice guvernele (polonezii – 70%, urmați de 66% dintre români, 64% dintre germani și slovaci și 55% dintre maghiari). Iar majoritatea polonezilor, bulgarilor și ungurilor cred că societățile civile nu ar trebui să fie controlate mai mult și regularizate de guverne.
Libertatea academică este foarte prețuită. Majoritatea respondenților (peste 70% din fiecare țară, cu maximul bulgar de 82%) au declarat că aceste instituții ar trebui să fie mai preocupați de criticarea guvernelor. În Ungaria lucrul e demn de luat în seamă cu atât mai mult, ținînd cont de lupta partidului de guvernare Fidesz pentru închiderea Universității Centrale Europene (CEU).
Studiul mai relevă o solidaritate în Europa grupurilor marginalizate – persoanele sărace, bătrîne, cu dizabilități. Tânăra generație reprezintă o avangardă progresivă, aproape de justiția socială, mai incluzivă decât vechea generație față de minoritățile etnice, grupurile LGBT, refugiații și imigrații.
În concluzie, cele aflate ar trebui să ducă la acțiune, chiar dacă au stimulat mai mult pesimismul. Sarcina-cheie pentru aceste țări, ca și pentru UE, este să lupte cu exodul creierelor noilor generații care își pierd încrederea într-o schimbare în Europa centrală și de est.

Goran Buldioski este director al biroului Open Society Foundations din Berlin și co-director al Inițiativei „Open Society for Europe”.

Comentarii

loading...