Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Inițiativa Celor Trei Mări

Inițiativa Celor Trei Mări

Între Varșovia și București, trenul cooperării a pierdut locomotiva americană

De teama mitingului anunţat de Dan Chitic #ÎntâiRomânia şi #ResurseleRomâneștiRomâniei, pentru apărarea intereselor naţionale în exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră, Administraţia Prezidenţială a mutat reuniunea „Iniţiativa Celor Trei Mări“ la Romexpo.

Marius Ghilezan 0 comentarii

România va organiza în această lună, mai precis între 17 și 18 septembrie, summit-ul Inițiativei Celor Trei Mări, gazda întâlnirii fiind președintele Klaus Iohannis.

Această platformă de discuții, lansată în 2016 în Croația, include 12 țări din Europa Centrală și de Est: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Acest grup are peste 112 milioane de locuitori și o suprafață de 1,2 milioane de kilometri pătrați, adică
aproximativ un sfert din Uniunea Europeană.

Scopul declarat al Inițiativei Celor Trei Mări este, de la lansarea sa acum doi ani, „extinderea cooperării în energie, transporturi, comunicare digitală și economie astfel încât Europa Centrală și de Est să devină mai sigură și mai competitivă, contribuind astfel la întărirea Uniunii Europene“, așa cum este scris în declarația comună dată de cele 12 state participante la întâlnirea de la lansare din Dubrovnik. Două proiecte principale au fost propuse: 1) Via Carpathia, o autostradă care să lege portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de Salonic, orașul grecesc de la Marea Egee și 2) Infrastructură pentru gaz natural, cu terminale în Polonia și Croația, unde să poată fi primit gaz lichefiat și cu gazoductele conexe.

 

Vor să scape de povara gazului rusesc

Liderii Inițiativei au atras foarte bine atenția asupra lipsei de conexiuni pe axa Nord-Sud, adică în cadrul grupului, în timp ce rutele de comunicații Vest-Est, adică între grup și Occident, sunt foarte extinse.

De asemenea, multe dintre țările acestei platforme sunt dependente de importul de gaz din Rusia, iar Moscova nu s-a sfiit niciodată să folosească arma energetică pentru a influența politica internă a unor țări. Administraţia Prezidenţială de astăzi susţine că nu există nicio legătură.

Inițiativa își are rădăcinile spirituale în perioada interbelică, într-un proiect inițiat tot la Varșovia în anii 1920, numit „Intermarium“. Ideea de atunci era simplă: crearea unui grup care să se întindă de la Marea Baltică la Marea Neagră, care să se opună expansionismului sovietic, dar și unei potențiale Germanii renăscute. Statele Europei Centrale și de Est abia își câștigaseră sau recâștigaseră independența după secole în diverse imperii, așa că nu doreau să cadă iarăși sub dominație străină. În 1920, renăscuta Armată Poloneză, condusă de mareșalul Jozef Pilsudski, reușea să oprească expansiunea sovietică în fostele teritorii ale Imperiului Țarist din Europa Centrală. Bătălia decisivă s-a dat chiar la marginile Varșoviei, în august. Polonia era aproape de înfrângerea totală, armatele sale erau dezorganizate, iar observatorii vorbeau de o victorie clară a Armatei Roșii. Doar că soldații polonezi au reușit imposibilul și au înfrânt decisiv trupele lui Lenin și Troțki, care au pierdut aproape toate efectivele: peste 100.000 de militari morți, răniți sau luați prizonieri. Victoria a rămas în istoria Poloniei drept „Miracolul de pe Vistula“ și lupta care a oprit expansiunea sovietică în Europa.

Pe fondul acestui război sovieto-polonez, dar și în amintirea marelui Regat al Poloniei și Lituaniei, cel mai mare stat din Europa în secolul al XVII-lea, care stăpânea teritorii de la Marea Baltică la Marea Neagră, a venit ideea mareșalului Pilsudski cu „Intermarium“. Liderul polonez și-a găsit cel mai puternic aliat în Regatul României, care avea propriile temeri legate de expansionismul sovietic.

România și Polonia aveau graniță comună la acea vreme, ceea ce asigura continuitatea barierei antisovietice de la Marea Baltică la Marea Neagră. Jozef Pilsudski dorea o integrare și mai mare a celor două țări și a vorbit chiar despre renașterea monarhiei poloneze cu Principele Nicolae al României drept Rege și fondator al unei noi dinastii. În anii ’30, după moartea mareșalului Pilsudski, ideea „Intermarium“ a căpătat și valențe antigermane, deoarece tendințele expansioniste ale lui Hitler erau clare. Până la urmă, planul interbelic s-a terminat la 1 septembrie 1939, iar după război sovieticii care au ocupat Europa Centrală și de Est au interzis orice discuții despre „Intermarium“. Chiar și cuvântul era interzis.

Revenind în epoca noastră, ideea Inițiativei Celor Trei Mări a căpătat greutate pe arena internațională anul trecut, cu ocazia celui de-al doilea summit de la Varșovia. Invitat special a fost atunci Donald Trump, care a făcut un ocol prin Polonia în drumul său către summitul G20 din Germania.

 

SUA, finanţatoarele Iniţiativei

„În numele poporului american, vreau să spun că suntem alături de țările din Cele Trei Mări. Vă susținem dorința pentru mai multă prosperitate și securitate. Vă aplaudăm inițiativa de extindere a infrastructurii. Ne bucurăm de această oportunitate istorică de a extinde parteneriatul economic cu regiunea voastră. Inițiativa Celor Trei Mări va transforma și reconstrui întreaga regiune și va asigura că infrastructura voastră, ca și angajamentele față de libertate și domnia legii vă vor lega de toată Europa și de Occident. Acces mai bun pe piețe, mai puține bariere pentru comerțul cu energie și dezvoltare, întărirea securității economice, asta vrem să facem. Inițiativa Celor Trei Mări are potențialul de a îndeplini aceste obiective esențiale, și foarte rapid. Statele Unite nu vor folosi niciodată energia ca forță coercitivă asupra altor țări și nici nu vom permite altor țări să facă asta. America va fi cel mai puternic aliat și cel mai de încredere partener în această inițiativă istorică“, a spus Donald Trump la Varșovia, în fața liderilor celor 12 țări ale Inițiativei.

De ce a spus Donald Trump că susține această inițiativă? Simplu! Se înscrie perfect în viziunea Administrației Trump pentru Europa: mai multe eforturi pentru securitate comună, reducerea dependenței de Rusia și piață pentru gazele naturale lichefiate americane. Președintele american a văzut că Estul este dispus să facă ceea ce nu vrea Vestul Europei.

În schimb, la Berlin, inițiativa Europei Centrale și de Est a fost privită cu scepticism și neîncredere deoarece este inițiată de Polonia, unul dintre copiii răi ai UE și unul dintre liderii grupului naționalist-populist european, și că este susținută de Donald Trump, care  a criticat intens și acid Uniunea Europeană, în timp ce părea că se apropie de Vladimir Putin. Pentru politicienii germani, cuvintele lui Donald Trump au fost privite drept încercări de rupere a unității europene și de scădere a influenței germane asupra vecinilor săi, a scris The Economist.

 

Merkel e certată cu Trump

Al treilea summit al Inițiativei Celor Trei Mări va avea loc peste câteva zile în România. Dar între întâlnirea de anul trecut, de la Varșovia, și cea de anul acesta, de la București, relația transatlantică a trecut prin momente foarte importante.

Donald Trump, venit la summitul NATO de la Bruxelles, a sărit direct la gâtul Germaniei. A acuzat Berlinul că vrea să șubrezească Uniunea Europeană prin proiectul Nord Stream 2, care ar crește dependența Europei de gazul rusesc. De asemenea, președintele american a criticat Germania că nu vrea să cotizeze pentru apărarea colectivă a continentului, dar că face afaceri de miliarde cu cel mai mare adversar al Europei, Rusia.

Angela Merkel a spus, cu capul plecat, că țara sa va cheltui mai mult pentru apărare. De asemenea, Donald Trump a strâns cu ușa toți aliații europeni ai NATO să-și îndeplinească mai repede obligația de 2% din PIB pentru securitate, lucru pentru care secretarul general al NATO i-a mulțumit cu entuziasm.  Merkel nu vine la Bucureşti.

 

Vulturul american plimbă ursul rusesc

 Tot în perioada dintre summit-urile de la Varșovia și București, Administrația Trump a impus sancțiuni fără precedent Rusiei și a lansat un război comercial cu Uniunea Europeană.

Conflictul a ajuns la un armistițiu când Jean-Claude Juncker a mers la Casa Albă și a promis că UE va cumpăra mai mult gaz lichefiat american. „Mesajul este și pentru alții“ – a spus șeful Executivului european după discuțiile avute cu Donald Trump la Washington. Acesta este probabil cel mai important rezultat al discuțiilor UE-SUA, deoarece marchează un punct de turnură după luni întregi de tensiuni. Mai mult, în ziua când „UE a venit în vizită“, ca să-l cităm de Donald Trump, Casa Albă a anunțat că amână vizita lui Vladimir Putin până la anul, deși ar fi urmat să aibă loc în toamnă, la Washington.

Și în conflictul cu Iranul, Donald Trump a ieșit câștigător. UE a anunțat că va fi de partea Teheranului și că va continua să respecte prevederile acordului nuclear din 2015, dar după ce președintele american a anunțat că firmele care vor face afaceri cu Iranul nu vor mai face afaceri cu SUA, companii europene au început să plece din statul musulman. De asemenea, recent, o mare firmă a anunțat că se retrage din Nord Stream 2, de teamă că sancțiunile americane asupra acestui proiect sunt iminente.

 

Administraţia Iohannis pariază pe Germania

Practic, în ultimul an, Donald Trump a reușit să-și îndeplinească multe dintre obiectivele sale pentru Europa. Știind toate acestea, pe cine a invitat România să fie stat partener al Inițiativei Celor Trei Mări? Germania! Adică țara din UE care a primit cele mai multe critici din partea Statelor Unite, care s-au arătat atât de încântate de proiectul celor 12 state din Europa Centrală și de Est. La Varșovia, Germania nu a fost prezentă.

La summit-ul de la București vor fi prezenți 8 șefi de stat din 12  – cei ai Poloniei, Croației, Austriei, Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, Sloveniei și Lituaniei, conform unei scrisori de la Cotroceni transmisă revistei Q Magazine. În afară de Lituania, toate celelalte sunt republici parlamentare, adică șeful statului nu are putere de decizie. Mai mult decât atât, președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, este în tabăra opusă Guvernului, care ia deciziile. Situație în care se află și Klaus Iohannis.

 

Viena, hub al încrengăturii afacerilor ruseşti cu politica

Deciziile ce ar putea veni de la Viena ar putea fi fatale unui proiect menit să fie împotriva influenței rusești. Executivul austriac a spus că UE ar trebui să ridice sancțiunile impuse Moscovei, iar Vladimir Putin a fost invitatul de onoare la nunta ministrului austriac de Externe, Karin Kneissl. Aceeași Karin Kneissl care a fost primită cu zâmbetul pe buze de președintele Iohannis, când a venit să conteste Legea offshore, ce impune taxe noi petroliștilor de la Marea Neagră.

Din partea SUA va veni Rick Perry, secretarul pentru Energie, având în vedere că acest domeniu reprezintă cea mai importantă componentă a Inițiativei Celor Trei Mări. Dar nu este clar dacă interesele sale sunt strict legate de proiectul est-european sau doar profită de ocazie să vină la București pentru a pune presiune pe autoritățile române pe subiectul gazelor din Marea Neagră. Statele Unite sunt nemulțumite de Legea offshore adoptată de Camera Deputaților, mai ales că firma ExxonMobil este unul dintre principalii investitori în gazele românești. Ambasadorul SUA la Budapesta a spus recent, într-un interviu, că Washingtonul este nemulțumit de faptul că România blochează prin taxe mai mari proiectele de la Marea Neagră și că gazele românești ar putea asigura 30% din necesarul de energie al Ungariei, astfel încât ar scăpa de Rusia. Un grup alimentat cu gaz din trei părți separate – Polonia, Croația și România –, cvasi-independent energetic de Moscova, ar putea fi un nou centru de greutate în Europa.

 

Summit-ul lui Iohannis, un fâs faţă de cel polonez

În concluzie, summit-ul Inițiativei Celor Trei Mări de la București nu se anunță nici pe departe la fel de important precum cel de la Varșovia, deși Cotroceniul crede că va fi crucial pentru viitorul proiectului.

Dacă anul trecut, la întâlnirea din Polonia, Donald Trump încă era un președinte nou, stigmatizat de implicarea Rusiei în alegeri, anul acesta este liderul care a dat cu pumnul în masă în fața Germaniei, UE și NATO și a reușit să miște lucruri blocate de decenii, precum cheltuielile cu apărarea. Angela Merkel este acum un cancelar slăbit de conflictele din cadrul propriei coaliții și care pierde din ce în ce mai mult teren în fața unui lider precum Emmanuel Macron, care are o relație specială cu Donald Trump. Rămâne de văzut dacă decizia lui Klaus Iohannis de a invita Germania să fie partener al Inițiativei Celor Trei Mări este una inspirată sau dacă a jucat o carte ce nu are atât de multă
putere pe cât crede.

Comentarii

loading...