Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Iohannis: Atenţionez Guvernul şi mai ales MApN să acţioneze mult mai eficient

Iohannis: Atenţionez Guvernul şi mai ales MApN să acţioneze mult mai eficient

Preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat, miercuri, Guvernul şi mai ales Ministerul Apărării să acţioneze mult mai eficient pentru realizarea programelor esenţiale de achiziţii strategice la care ne-am angajat.

Rl online 0 comentarii

Preşedintele Iohannis a susţinut, miercuri, la Palatul Cotroceni, o alocuţiune în cadrul conferinţei internaţionale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări şi strategii pentru coerenţa măsurilor din regiunea Mării Baltice şi a celor din regiunea Mării Negre”.

„Acum şapte decenii a avut loc un moment istoric, care a creat condiţiile pentru existenţa unei lungi perioade de pace şi prosperitate, printr-un angajament politic şi militar solid, fără precedent, bazat pe valori şi principii comune. Acest angajament este la fel de important acum ca şi atunci. Acum, ca şi atunci, relaţia transatlantică dă forţă Alianţei, oferind posibilitatea adaptării constante a acesteia”, a afirmat preşedintele.

El a menţionat că tema propusă de CEPA pentru dezbaterea de astăzi este deosebit de oportună, pentru că se va discuta despre întărirea flancului estic al NATO, analizând provocările şi identificând strategiile pentru a asigura coerenţa măsurilor de apărare din regiunea Mării Baltice cu cele din regiunea Mării Negre – toate acestea fiind condiţii esenţiale pentru întărirea eficientă a flancului estic al NATO.

„Involuţiile de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a acţiunilor Rusiei din ultimii ani, sunt bine cunoscute de către noi toţi. Din păcate, dezvoltările recente nu oferă premisele revenirii la o stare de normalitate. Dimpotrivă, sunt exemple edificatoare ale potenţialului de escaladare existent în regiune”, a subliniat preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi tensiuni latente.

„În plus, constatăm accentuarea climatului de confruntare, militarizarea avansată a Mării Negre şi intensificarea acţiunilor hibride, deosebit de periculoase prin efectele lor, care ne vizează atât pe noi, cât şi pe partenerii noştri şi ai NATO din regiune. Toate aceste realităţi au implicaţii majore, care depăşesc arealul Mării Negre, afectează spaţiul european şi erodează arhitectura de securitate euroatlantică în ansamblul său. Vreau să fiu foarte clar: securitatea în regiunea Mării Negre şi pe întregul flanc estic se reflectă direct asupra securităţii euroatlantice. Orice deficienţă, orice vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei, ca întreg, şi invită, pur şi simplu, la acţiuni ostile”, a subliniat şeful statului.

El a spus că, până acum, Alianţa a demonstrat că este pregătită să facă faţă acestor provocări şi să furnizeze răspunsuri concrete unui mediu tot mai impredictibil, dar că nu este suficient, iar pentru regiunea Mării Negre se impune, pe mai departe, o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali şi privind capabilităţile, pentru a restabili echilibrul şi a descuraja acţiunile ostile.

„De aceea, am susţinut personal şi voi continua să susţin cu fermitate o prezenţă aliată unitară, consolidată şi mai ales coerentă pe întregul flanc estic. O astfel de prezenţă este necesară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare a NATO”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis a spus că rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre adoptate la ultimele summit-uri NATO sunt vizibile: în domeniul terestru - prin structurile aliate deplin operaţionale pe care le găzduim la Craiova şi în Bucureşti -, iar în domeniile maritim şi aerian - prin activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară împreună.

„Caracterul strategic al Mării Negre trebuie să se reflecte adecvat în coerenţă crescută, care este esenţială, de-a lungul întregului flanc estic. Totodată, o abordare strategică a regiunii Mării Negre presupune, în plan operativ, monitorizarea atentă, permanentă, a evoluţiilor regionale, consolidarea posturii NATO, precum şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei partenerilor Alianţei – şi vorbesc, desigur, de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. Din această perspectivă, salut măsurile decise în acest scop la ministeriala de externe de la începutul lunii, de la Washington. Deciziile cu relevanţă operaţională pe care le-am adoptat la Summitul NATO de la Bruxelles şi pe care, recunosc, le-am susţinut cu putere, ca Preşedinte al României, trebuie valorificate pentru a consolida componentele aliate de pe teritoriul nostru, în special Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, pentru a avea o prezenţă substanţială a navelor aliate în Marea Neagră şi pentru a intensifica misiunile de poliţie aeriană în regiune. Nu în ultimul rând, prezenţa aliată din regiunea Mării Baltice şi cea din regiunea Mării Negre trebuie să opereze eficient la toate nivelurile, având la bază aranjamente de comandă şi control coerente”, a mai afirmat preşedintele.

El a precizat că reuniunea NATO la nivel înalt de la Londra, care va avea loc în luna decembrie a acestui an, reprezintă o nouă oportunitate pentru a continua procesul de adaptare a NATO, de o manieră coerentă, inclusiv pe flancul estic şi, sigur, în regiunea Mării Negre.

„După cum bine ştiţi, România îşi ia în serios rolul de stat membru NATO, iar eu sunt ferm angajat - încă de la începutul mandatului - în susţinerea credibilităţii ţării noastre la nivel aliat. Ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO. Suntem în al treilea an consecutiv în care alocăm 2% din PIB pentru Apărare, în baza acordului politic pe care l-am iniţiat la preluarea mandatului meu de Preşedinte al României, în 2015. Dar nu este suficient! Am spus-o şi o repet: atenţionez Guvernul României şi mai ales Ministerul Apărării să acţioneze mult mai eficient pentru realizarea programelor esenţiale de achiziţii strategice la care ne-am angajat, astfel încât să fie asigurată cheltuirea completă şi cu folos a sumelor alocate. Cred cu tărie că este în interesul României să-şi consolideze capabilităţile naţionale de apărare, pentru ca cetăţenii României să fie în siguranţă”, a ţinut să precizeze preşedintele.

În încheiere, Klaus Iohannis a subliniat că valoarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii şi întărirea relaţiei transatlantice, excelentele relaţii cu ceilalţi aliaţi din NATO, precum şi cooperarea complementară a NATO cu Uniunea Europeană reprezintă necesităţi şi, totodată, garanţii pentru gestionarea eficientă a provocărilor de securitate actuale.

Comentarii

loading...