Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Judecătorii și magistrații solicită DNA informaţii cu privire la înfiinţarea și funcționarea SIIJ

Judecătorii și magistrații solicită DNA informaţii cu privire la înfiinţarea și funcționarea SIIJ

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat DNA informaţii publice în legătură cu înfiinţarea şi funcţionarea Serviciului de combatere a infracţiunilor din justiţie.

Rl online 0 comentarii

Într-un comunicat de presă comun, UNJR şi AMR afirmă că Serviciul de combatere a infracţiunilor din justiţie, care a funcţionat în cadrul DNA, a fost creat "în secret" la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 şi a fost desfiinţat după crearea prin lege a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

Potrivit sursei citate, solicitarea a fost transmisă DNA în contextul în care SIIJ "face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistraţi, jurnalişti şi ONG-uri, fără ca acestea să aibă la baza o analiză fundamentată pe date şi informaţii concrete".

"AMR şi UNJR subliniază că SIIJ a fost înfiinţată ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea în trecut a judecătorilor şi procurorilor, dosarele vizându-i pe magistraţi devenind veritabile mijloace de presiune îndreptate împotriva lor. Includerea în lege a unor garanţii suplimentare, ce se regăsesc în modul în care SIIJ este reglementată - criterii de selecţie foarte ridicate, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor competenţa revocării procurorilor aparţine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligaţia prezentării anuale a unui raport către Plenul CSM - reprezintă argumente serioase pentru menţinerea secţiei. Acestor argumente trebuie să li se răspundă cu contra-argumente, deopotrivă de puternice, bazate pe fapte şi date concrete, nu pe slogane. Din acest motiv, AMR şi UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informaţii de interes public, pentru a afla cum a funcţionat serviciul similar existent în cadrul DNA, cum a fost înfiinţat şi de ce, precum şi cine erau procurorii care funcţionau în cadrul acestuia", declară cele două asociaţii ale magistraţilor.

În concret, UNJR şi AMR au cerut DNA să comunice: toate actele în baza cărora s-a înfiinţat şi a funcţionat Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie, împreună cu expunerea de motive care a stat la baza înfiinţării acestui serviciu; toate ordinele emise de procurorul şef DNA, procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA şi procurorul şef al Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie care au reglementat, modificat, operaţionalizat sau vizat activitatea acestui serviciu; numele tuturor procurorilor care au funcţionat în cadrul acestui Serviciu, perioada în care au activa, precum şi vechimea şi gradul profesional al fiecăruia.

"În mod cert, nu vom mai accepta vreodată să mai fim minţiţi sau supuşi presiunilor, nici să mai fim anchetaţi pentru soluţii, la fel cum nu vom mai accepta nici dosare deschise şi ţinute la sertar ani de zile ca mijloace de presiune împotriva magistraţilor. Aceasta luptă pentru apărarea independenţei justiţiei de orice tip presiuni, inclusiv din interior, ar trebui susţinută de fiecare membru al CSM, ales în acest organism pentru a apăra independenţa justiţiei în mod real, nu pentru a boicota aplicarea legii", a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

Comentarii

loading...