UPDATE: Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a depus, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o contestaţie împotriva măsurii controlului judiciar, dispusă împotriva ei de procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în ţară a fostului director FNI Nicolae Popa.
UPDATE: Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat că, în opinia sa, ordonanţele de urgenţă prin care ar putea fi modificate, din nou, Codurile penale nu sunt oportune şi nu ar face decât să ajute anumite persoane să scape de răspunderea penală.
“Modificările care s-au vehiculat în spaţiul public şi pe care le-am văzut în diverse proiecte, inclusiv cele care vizează dezincriminarea unor infracţiuni de corupţie sau reducerea pedepselor pentru infracţiunile grave, cu siguranţă nu sunt oportune. Ele nu sunt date să fie un instrument util în investigarea faptelor de corupţie, ci sunt date pentru a ajuta anumite persoane să scape de răspunderea penală”, a spus Kovesi, la ieşirea de la Secţia 18 Poliţie, unde a fost prezentă pentru controlul judiciar.
Întrebată de jurnalişti despre abuzurile pe care le-ar fi comis procurorii de la DNA în perioada cât a fost şefa instituţiei, Kovesi a cerut să se specifice concret hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit un abuz.
“Am dispus controale atât eu, au fost controale regulate din partea Inspecţiei Judiciare la fiecare şase luni. (…) Cel puţin în anul 2017 şi 2016 aceste controale au fost extrem de dese din partea Inspecţiei Judiciare. În niciun astfel de control (…) nu s-a consemnat că sunt probleme. De altfel, astfel de controale le-am dispus inclusiv prin intermediul adjuncţilor mei, care de asemenea nu au constatat probleme”, a arătat Kovesi.
Ea a precizat că procentul de achitări în ultimii cinci ani la DNA a fost constant, între 10% şi 13%.
“Cu privire la achitări, în fiecare an am dispus o analiză a cauzelor care au dus la aceste soluţii de achitare, aşa cum am prezentat şi public de mai multe ori, soluţiile de achitare au avut la bază în primul rând dezincriminarea unor fapte penale, dezincriminări care au avut loc prin modificarea legii sau prin pronunţarea unor decizii ale Curţii Constituţionale. O altă cauză a fost modul în care a fost interpretată o anumită dispoziţie legală sau probele administrate în cauză. Acolo unde s-a stabilit că procurorii au greşit, s-a consemnat acest lucru”, a afirmat Kovesi.
Joi, Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în ţară a fostului director FNI Nicolae Popa.
Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.
Joi, Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în ţară a fostului director FNI Nicolae Popa.
Potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres, Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.
Laura Codruţa Kovesi a fost audiată joi peste şase ore la SIIJ, iar la ieşire a declarat că i s-a interzis să vorbească cu presa, considerând că aceasta este o măsură de a-i “închide gura”.
“Nu am voie să vă spun absolut nimic din ceea ce s-a întâmplat aici, astăzi, şi nici cu privire la acest dosar. (…) Cred că e o măsură de a-mi închide gura, de a nu mai spune ce se întâmplă, este o măsură de a ne hărţui în continuare pe toţi cei din sistemul judiciar care ne-am făcut treaba. După cum se ştie, sunt într-o procedură internaţională, în care am ieşit prima. Probabil că disperarea unora că voi putea ocupa acea funcţie (şef al Parchetului European – n.r.) a ajuns la anumite cote şi din acest motiv eu nu mai am voie să vorbesc cu presa”, le-a spus Kovesi jurnaliştilor.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Procurorii SIIJ arătau că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa.
“Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reţinut următoarea situaţie de fapt – în cursul anului 2011, fostul procuror general al PICCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată (Sebastian Ghiţă – n.r.) în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta. (…) În perioada 2010 – aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a dispoziţiilor art. 70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public, şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI”, arăta SIIJ.
Procurorii mai susţineau că, la data de 10 aprilie 2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, în calitate de martor, prilej cu care aceasta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu Sebastian Ghiţă a fost una pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală.
