Motoarele electrice care vor alimenta acele vehicule noi au mult mai puține piese mobile decât motoarele tradiționale cu ardere internă și transmisiile care merg cu ele. Din acest motiv, industria de automotive se pregătește de un impact inevitabil în anii următori.
Specialiștii de la Ford, alături de alți experți din industrie, au calculat că fabricarea unei mașini electrice necesită cu aproximativ 30% mai puțină forță de muncă decât construirea unei mașini tradiționale pe benzină.
„Motorul și transmisia cu ardere internă sunt părți vitale ale producției auto”, a spus Brett Smith, director de cercetare la Centrul pentru Cercetări Automotive, un think tank din Michigan, citat de CNN. „Muncitorii care lucrează în aceste domenii sunt cei care sunt în mod clar în pericol în acest moment. Aceasta este îngrijoarea tuturor.”
Motorul tradițional pe benzină are pistoane și sisteme de injecție. De asemenea, are o transmisie complexă pentru a transfera puterea la roți și multe altele. Prin comparație, un motor electric este construit diferit și funcționează cu o cutie de viteze fixă, care acționează roțile. Există, de asemenea, numeroase alte piese ale unei mașini tradiționale care nu sunt necesare într-un vehicul electric, inclusiv un radiator și un sistem de evacuare. Asta probabil ar elimina și alte locuri de muncă, remarcă CNN.
De altfel, în analiza dedicată acestui fenomen, jurnaliștii de la CNN scriu că în prezent, marii jucători din industrie produc atât de puține vehicule electrice raportat la totalul producției, încât efectele asupra locurilor de muncă sunt greu de observat. Dar ele există. În 2019, GM a închis trei fabrici, reprezentanții companiei comentând că aceste reduceri de costuri au fost concepute pentru a genera banii necesari pentru cercetare și dezvoltare pentru mașini noi.
Potrivit CNN, și Mercedes Benz a anunțat că intenționează să reducă 10.000 de locuri de muncă pentru același motiv. Și Grupul Audi Volkswagen a anunțat planurile de a elimina 7.500 de locuri de muncă în următorii șase ani, existând și aici legătura cu vehiculele electrice.
În analiza realizată de jurnaliștii postului, CNN mai precizează că cel mai mare sindicat din industria auto din Germania, IG Metall, estimează că 75.000 de locuri de muncă din țară, ale muncitorilor care construiesc motoare și transmisii, vor dispărea până în 2030. Sindicatul a cerut companiilor și guvernului să ajute la gestionarea pierderilor de locuri de muncă prin pensionări controlate și recalificare.
„Provocarea este mare, dar poate fi depășită dacă sunt create condițiile potrivite acum”, a declarat Jörg Hofmann, liderul uniunii sindicale. „Mai presus de toate, companiile trebuie să se asigure că angajații nu sunt loviți de această schimbare.”
Discuțiile se poartă cam în acest ton, iar declarațiile sindicaliștilor de la IG Metall, dar și de la United Auto Workers, lasă să se înțeleagă că creșterea producției de vehicule electrice nu poate fi oprită, dar că soluțiile la problemele sociale trebuie abordate din timp.
Din acest punct de vedere, sindicatele fac deja presiuni pentru a se asigura că noile produse destinate mașinilor electrice nu vor fi fabricate de către companii din țări în care munca este prost plătită și speră să păstreze joburile în țările de origine ale producătorilor, cum ar fi Germania, Franța, SUA sau Italia.
Întrebarea este ce se va întâmpla în viitor, când autovehiculele eletrice vor ocupa un procent mai mare din producție.
Un răspuns mai pesimist vine tot din SUA, unde un analist important, Adam Jonas de la Morgan Stanley, crede că mașina electrică a devenit atât de populară încât ar putea costa 3 milioane de locuri de muncă în industria auto în următorii trei până la cinci ani.
„Pe măsură ce companiile auto transferă producția către vehicule electrice, ne așteptăm la o presiune crescută asupra unui ecosistem auto vechi de 100 de ani, care sprijină milioane de locuri de muncă la nivel mondial… reprezentând un risc pentru relațiile de muncă, câștiguri și bilanțuri”, a spus el.
Îngrijorare pe acest subiect există și în Europa. Analiștii europeni ai pieței auto consideră că distribuția cotei de piață asociate diferitelor tehnologii de propulsie se schimbă: volumul componentelor produse pentru vehiculele cu motoare cu combustie internă este în scădere, în timp ce volumele de producție pentru vehicule care utilizează motoare electrice și baterii de tracțiune (hibride și vehiculele electrice cu baterii; HEV-urile și BEV-urile) cresc.
O analiză realizată pentru Comisia Europeană (Strategic Energy TEchnologies Information System) se axează exact pe impactul acestei schimbări majore, asupra forței de muncă. ELAB2.0 a fost o inițiativă comună a producătorilor germani, a furnizorilor, a asociațiilor și uniunilor sindicale și a unor organizații științifice care a analizat, printre altele, acest impact.
Rezultatele obținute sunt folosite pentru a genera o serie de recomandări care să ajute la luarea unor decizii strategice. ”Rezultatele obținute pe parcursul ELAB2.0 arată că efectele asupra ocupării forței de muncă vor fi cu adevărat semnificative” se arată în prezentarea studiului.
Specialiștii au luat în calcul mai multe scenarii, de la optimist la extrem. Chiar și într-un scenariu care mizează pe o producție mixtă la nivelul anului 2030, între mașini electrice și non-electrice, o reducere a personalului ”este oricum de așteptat”. La cealaltă extremă, se poate estima un impact direct sau indirect asupra a jumătate dintre locurile de muncă din industria de automotive. ”Factori suplimentari, precum rate de productivitate mai ridicate, o stagnare a pieței în timp sau relocarea lanțurilor de producție în afara Europei ar putea agrava și mai tare situația”, arată studiul publicat pe setis.ec.europa.eu
Despre ce vorbim. La nivel european, sectorul de automotive creează în mod direct sau indirect aproximativ 14 milioane de locuri de muncă, aproximativ 6% din numărul total de locuri de muncă, potrivit European Automobile Manufacter Asociation – ACEA.
Sursă: European Automobile Manufacturers Association
România este unul dintre marii producători în acest moment, pe piața de automotive. Cheltuielile mai mici cu salariile și cu energia decât în restul Europei, au adus în acest moment foarte multe investiții, estimate la aproximativ 30 de miliarde de euro. Fostul ministru al Economiei, Nicolae Bădălău, a declarat anul trecut la Forumul Industriei Auto 2019, desfășurat la Craiova, că contribuția sectorului auto în economie este de 15% și generează 27% din exporturi.
Unul dintre micile orașe care au beneficiat de dezvoltarea acestei industrii, este Sebeș (județul Alba). În oraș, șomajul este practic redus exclusiv la persoanele care nu își doresc un loc de muncă. Industria de automotive prezentă în zonă atrage angajați din orașe mai mari, cum, ar fi Alba Iulia și chiar Deva, dar și din satele din jur. Fabricile din Sebeș și din alte orașe ale României produc în general componente pentru industria de automobile ”clasice”, cu motoare bazate pe combustibil, cutii de viteze și elemente de angrenaj. Deocamdată, companiile dau asigurări că nu vor fi restructurări importante în următorii ani și chiar fac eforturi pentru a găsi angajați.
Chiar dacă și ele vor trebui să treacă în următorii 10 ani prin adaptarea la noile tehnologii, au totuși atuuri. Salarizarea inferioară celei din țările vestice îi face pe marii jucători să continue investițiile în țară: fac economii dar rămân în același timp în Europa, o situație pe care puține alte locuri o oferă.
