Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mihai Fifor

Mihai Fifor

Ministrul Fifor: „Stagiul militar în România este suspendat, nu anulat“. Armata devine obligatorie?

Ministrul Apărării Națio­nale, Mihai Fifor, le dă emoții tinerilor români, sugerând că serviciul militar ar putea redeveni obligatoriu, așa cum a fost până în anul 2007.

Mihai Diac 0 comentarii

Ministrul Mihai Fifor a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că în interiorul MApN s-a discutat de mai multe ori despre posibilitatea reintroducerii stagiului militar obligatoriu.

Mihai Fifor a făcut această precizare în timp ce prezenta bilanțul primelor sale șase luni de mandat în funcția de ministru al Apărării.

„Vă reamintesc faptul că stagiul militar în România este suspendat, nu anulat. Este o discuţie care apare tot mai des şi sunt câteva state care au stagiul militar obligatoriu, cum este Suedia, dacă nu mă înşel. Am discutat de multe ori (în interiorul Ministerului – n.n.) lucrul acesta, dar există o analiză pragmatică faţă de acest subiect”, a declarat ministrul Mihai Fifor când a fost întrebat despre posibilitatea reluării stagiului militar obligatoriu în ­România.

Mihai Fifor a subliniat însă că la nivelul Guvernului nu s-a discutat, deocamdată, o asemenea variantă.

„Deocamdată nu am dus în Guvern această iniţiativă şi nici nu cred că putem discuta curând despre aşa ceva. Căutăm alternative, de aceea avem şi Legea rezervistului voluntar”, a mai precizat ministrul.

Ministrul Fifor – a doua declarație controversată în ultima săptămână

Acum o săptămână, ministrul Apărării, Mihai Fifor, capta atenția opiniei publice printr-o altă declarație stranie.

„Evident că niciodată preşedintele Putin nu o să fie extrem de încântat de faptul că în România se dezvoltă capabilităţi militare foarte serioase. Cum ar putea fi vreodată preşedintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachetele balistice, cum ar putea vreodată preşedintele Putin să fie încântat că avem baza de la Mihail Kogălniceanu, populată cu militari americani, şi noi insistăm în continuare faţă de Statele Unite în parteneriatul strategic să asigurăm permanenţa militarilor americani pe teritoriul românesc? Cum ar putea vreodată Federaţia Rusă să fie încântată că România îşi dezvoltă capabilităţile navale?”, se întreba ministrul Mihai Fifor, într-o declarație la un post de televiziune.

Punctul controversat al acestei declarații era cel legat de existența unor „rachete balistice”, adică ofensive, la Deveselu, în condițiile în care SUA și România au susținut permanent că la Deveselu se află doar rachete interceptoare, adică armament cu rol defensiv.

De ce a renunțat România, în anul 2007, la armata obligatorie

După cum se știe, în ciuda unor campanii de popularizare și a unor avantaje financiare promise, Armata Română are un mare deficit de rezerviști voluntari, ceea ce înseamnă că, într-o situație de criză sau de război, aproape cu certitudine vor fi convocați și rezerviștii care au făcut stagiul militar obligatoriu, fie în cadrul MApN, fie în cadrul Ministerului de Interne.

În anul 2007, când obligativitatea serviciului militar a fost suspendată, această decizie a fost motivată prin faptul că România are nevoie de o armată pro­fesionistă, de nivelul celor din NATO.

În acest moment, în România este în vigoare Legea 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Potrivit acesteia, cetăţenii au obligaţia de a se prezenta o dată pe an la un Centru Zonal din subordinea MApN pentru a li se actualiza situaţia militară.

Această obligație o au cetăţenii români încorporabili care au vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, soldaţii și gradaţii în rezervă până la vârsta de 55 de ani, iar ­cadrele militare (ofițeri, mai­ștri militari și subofițeri) în rezervă - până la vârsta de 63 de ani.

Discuțiile despre posibili­tatea reintroducerii servi­ciu­lui militar obligatoriu sunt tot mai intense în diferite state europene, mai ales în contextul tensiunilor legate de Rusia.

Cel mai recent, în Germania, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel, a confirmat că analizează ideea reintroducerii unui “serviciu civil sau militar naţional” pentru tineri, la şapte ani după ce recrutarea militară obligatorie în Germania a fost abrogată. În ultima lui variantă, în Germania, durata serviciu­lui militar obligatoriu era de șase luni. Varianta luată în discuție în acest moment este ca serviciu­lui să dureze 12 luni.

O altă țară care ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu este Franța. Această idee a fost lansată inițial de actualul președinte, Emmanuel Macron, în timpul campaniei sale electorale. Macron a susținut că dorește ca tinerii francezi să aibă contact direct cu viața militară.

Un alt exemplu este cel al Lituaniei, o țară NATO desprinsă din fosta URSS și care se consideră extrem de amenințată de Rusia. Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în anul 2016, după ce îl anulase în anul 2008.

În Republica Moldova există, de asemenea, un serviciu militar obligatoriu cu durata de până la 12 luni.

Alte țări în care serviciul militar este obligatoriu sunt Austria, Belarus, Cipru, Danemarca, Elveția, Grecia, Israel, Norvegia, Rusia, Turcia și Ucraina.

Comentarii

loading...